Conform declaraţiei OMS, anual la 31 mai se desfăşoară Ziua Mondială fără tutun, iar la 26 iunie – Ziua Internaţională de luptă împotriva drogurilor.  Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat 31 mai, "Ziua Mondială fără tutun" în anul 1987 printr-o iniţiativă de a atrage atenţia asupra pericolul consumului tutunului pentru sănătate, nu numai pentru fumători.

Din 1990, sloganul acestei zile diferă în fiecare an:
1990 - Copilărie şi tinereţe fără tutun
1991 - Locurile publice: mai bune fără tutun
1992 - Locurile de muncă fără tutun: mai sigure şi mai sănătoase
1993 - Servicii de sănătate - ferestrele noastre pentru o lume fără tutun
1994 - Media şi tutunul: transmite mesajul lumii
1995 - Tutunul este mai scump decît se crede
1996 - Sportul şi artele în afara tutunului: jucaţi, cîştigaţi fără tutun
1997 - Toţi uniţi pentru o lume fără tutun
1998 - Tinerii împotriva tabagismului
1999 - Sevrajul tabagic
2000 - Fumatul ucide - Nu te lăsa înşelat
2001 - Fumatul celor de lîngă tine te poate ucide
2002 - Sporturi fără tutun - Jucaţi curat!
2003 - Filmul sau moda fără tutun
2004 - Tutunul şi sărăcia
2005 - Profesioniştii de sănătate împotriva fumatului
2006 - Fumatul este nociv indiferent de varietate sau mod de utilizare
2007 – Mediul ambiant liber de fum de ţigară
Prevenirea tabagismului si a narcomaniei la tineri
În anul curent scopul Zilei Mondiale fără tutun este de a preveni fumatul în rîndul tinerilor prin promovarea la ei a unui mod sănătăos de viaţă fără tutun, prin interzicerea publicităţii produselor din tutungerie.

Activităţile şi evenimentele se vor desfăşura sub genericul „Tinerii fără tutun: Interzicerea tuturor tipurile de publicitate, sponsorizarea şi stimularea vînzării produselor din tutun”.

Tabagismul în prezent a obţinut proporţii pandemice şi constituie o problemă alarmantă pentru întreaga comunitate mondială. Conform datelor OMS, consumul de tutun ocupă al doilea loc din totalitatea de cauze ce duc la deces la nivel global. Actualmente în lume decedează fiecare a zecea persoană matură (sursa : www.who.org). Aceeaşi sursă denotă, că anual decedează peste 5,4 mln de oameni din cauza cancerului de plămîni, maladii cardiovasculare şi alte maladii atribuite fumatului. Dacă nu se va întreprinde nimic pentru a stopa pandemia de tabagism, atunci către 2030 această cifră va atinge 8 mln. de oameni anual. Fumatul este factorul de risc a cel puţin 6 din 8 cauze principale ce duc la deces.

De asemenea, statisticile mondiale denotă, că numarul tinerilor care fumeaza este în continuă creştere la nivel global.

Republica Moldova nu este o excepţie. Conform unui studiu efectuat de Centrul Naţional Ştiinţifico – Practic de Medicină Preventivă în rîndurile adolescenţilor de 13 – 15 ani, fumează în prezent 15% din elevi (24,0% băieţi şi 8,9% fete). Au încercat să fumeze 43% din respondenţi (63,7% băieţi şi 24,4% fete), din ei pînă la 10 ani - 46% (50,8% băieţi şi 35,9% fete),.

Cauzele principale care-i motivează pe tineri să iniţieze fumatul este expunerea lor la fumatul pasiv de către membrii familiei: cei ce fumează în prezent au fost expuşi fumatului în condiţii casnice în 76,2%. O altă cauză este accesul liber a tinerilor la produsele de tutungerie. Aproximativ 2/3 din fumători procură ţigări din magazin şi 76,0% din ei nu au fost refuzaţi din cauza vîrstei lor. De asemenea o cauză este şi expunerea tinerilor la publicitatea pro-fumat. Acelaşi studiu denotă, că procentul elevilor care au văzut mesaje pro-tutun se împarte: 71,5% la televizor, 61,5% în ziare şi reviste; 61,8% pe panourile de anunţuri şi 60,7% la evenimentele din comunitate.

Marea majoritate a fumătorilor încep să consume tutun înainte de a ajunge la vîrsta adultă. Printre tinerii care fumează, aproape un sfert au fumat prima ţigară înainte de 10 ani. Mai mulţi factori cresc riscurile de iniţiere a fumatului la tineri. Printre aceştia se numară campaniile publicitare, accesul facil la produsele din tutun şi preţurile scăzute. Un rol important il joacă presiunea exercitată de fraţii sau colegii mai mari care fumează.

Alţi factori de risc asociaţi cu consumul de tutun la tineri sînt imaginea de sine slabă şi impresia că fumatul este normal sau la modă. Numeroase studii arată, că fumatul părinţilor este un factor de risc pentru iniţierea fumatului la tineri.

Deşi efectele cele mai grave ale consumului de tutun se fac simţite după cîteva decenii, există şi efecte negative imediate ale fumatului asupra tinerilor. Majoritatea tinerilor fumători devin dependenţi de nicotina încă din adolescenţă. Cu cît iniţierea fumatului are loc mai devreme, cu atît riscurile de apariţie a unei boli corelate cu tabagismul sînt mai mari. (Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva)

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment