- Oferirea unui model pozitiv de viaţă.
Ca părinte, există o mare responsabilitate în felul cum este educat copilul, consumul în prezenţa acestuia a ţigărilor sau eventual al drogurilor, pot influenţa negativ opţiunile viitoare ale acestuia. Dacă unul dintre părinţi sau ambii părinţi au o problemă legată de consumul sau abuzul de toxice, este recomandat ajutorul medical specializat.
- Împărtăşirea convingerilor proprii. Este foarte important ca părinţii să aibă încredere în alegerile pe care le fac copii lor, de asemenea părinţii nu trebuie să contrazică convingerile acestora. De multe ori există o anumită influenţă a părinţilor asupra tuturor activitaţilor adolescentului. Părinţii pot utiliza diferite metode prin intermediul cărora pot să explice copiilor pericolul şi consecinţele utilizării tutunului şi drogurilor.
- Implicarea activă în educarea copilului. Păstrarea unei legături emoţionale apropiată cu copilul este destul de dificilă, în special la vîrsta adolescenţei cînd aceştia doresc mai multă independenţă şi intimitate. Este important ca orice părinte să cunoască prietenii din anturajul copilului şi de asemenea cum işi petrece acesta timpul liber.
Stabilirea unui orar adecvat şi petrecerea timpului liber în familie, este o opţiune atunci cînd se doreşte supravegherea indirectă a copiilor. Părinţii trebuie să-i permită copilului să se implice în activităţile familiale şi de asemenea să se ţină cont şi de părerea acestuia în stabilirea anumitor decizii care privesc întreaga familie.
- Perseverenţa şi corectitudinea faţă de copil. Extremele în educaţia copilului (toleranţa mare, respectiv pedepse prea aspre), pot creşte riscul de consum şi abuz de tutun şi droguri în viitor. Nu sînt recomandate pedepsele fizice sau psihice ci mai degrabă trebuie găsite alte alternative în pedepsirea copiilor (implicarea în atribuţiile casnice, cititul suplimentar). De asemenea, atunci cînd este necesar, trebuie răsplătite şi lăudate anumite realizări şcolare sau extraşcolare.
- Încurajarea anumitor activităţi. Părinţii trebuie să-şi încurajeze copiii în desfaşurarea anumitor activităţi precum, sportul, activitătile religioase, cercurile de studiu sau cercurile artistice. Acest lucru creşte încrederea în sine şi îi face pe copii să se simtă utili şi de asemenea să folosească cît mai util timpul liber.
- Oferirea tuturor informaţiilor necesare. Orice părinte trebuie să se informeze personal asupra riscurilor utilizării tutunului şi drogurilor şi nu trebuie să ţină cont de eventualele informaţii eronate oferite de anumite persoane mai puţin competente.
De asemenea, părinţii nu trebuie să compare experienţa proprie cu cea a copilului său, deoarece fiecare individ este unic în felul sau. Orice părinte care suspicionează utilizarea tutunului şi drogurilor în rîndul copilului său, trebuie să apeleze la ajutor specializat, nefiind indicat ca acesta să rezolve singur problema, deoarece în cazul în care există un abuz de toxice, fie el acut sau cronic, este necesar tratamentul specializat.
Părinţii trebuie să cunoască şi semnele fizice sau psihice care apar în abuzul de tutun şi droguri, pentru a evita în timp util posibilele complicaţii (tulburări de dezvoltare psihosomatică, tulburari psihiatrice, intoxicaţii acute cu comă şi deces). (Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva)