În întreaga lume cancerul este una din principalele cauze de deces, anual luînd viaţa a aproximativ 10 milioane de persoane. Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în lipsa unor activităţi corespunzătoare şi eficiente, în perioada anilor 2005-2015 în lume vor deceda de cancer 84 milioane persoane.

Unul din factorii principali ce cauzează cancerul, dar care poate fi evitat, este consumul de tutun. Potrivit aprecierilor OMS, 40 la sută din cazurile de cancer pot fi prevenite prin renunţarea la fumat, adoptarea unui mod activ de viaţă şi o alimentaţie sănătoasă.
Fumatul si cancerul la copii si adolescenti
Conform calendarului evenimentelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii - 4 februarie este Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului, care în anul curent, ca şi în anul precedent se desfăţoară sub genericul „Copiii şi fumatul pasiv", şi are scopul de a atrage atenţia asupra pericolului căruia sînt expuşi copiii cu părinţi fumători, sau dacă se află în încăperi în care se fumează.

Aproximativ 700 milioane de copii, aproape jumătate din copiii din întreaga lume, inspiră fum de ţigară, în special acasă. Astfel, mesajul Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului este adresat părinţilor pentru a-i atenţiona că fumatul pasiv este un risc pentru sănătatea lor şi a familiilor lor, mesajul principal al acestei zile este „Oferă-i copilului tău o copilărie fără fum de ţigară”.

Tumorile la copii constituie pînă la 3% din numărul total de tumori întîlnite la om. Majoritatea tumorilor maligne la copii - pînă la 75%, sînt congenitale. Riscul apariţiei unei tumori maligne la copil este de două ori mai mare la mamele care fumează sau respiră fum de ţigară în perioada sarcinii.

Totodată, cercetările medicale au arătat că, copiii cu părinţi fumători suferă mai des de bronşită acută şi cronică, de traheită, laringită, faringită, de pneumonie şi, în general, ei ajung să fie internaţi mai des în spital. Aceasta se explică inclusiv prin faptul că părinţii fumători tuşesc mai mult, ceea ce favorizează răspîndirea microbilor şi, totodată, fumul are un efect iritant asupra căilor respiratorii ale copiilor.

Atunci cînd persoanele nefumatoare sînt expuse, împotriva voinţei lor fumului, unuia sau mai multor fumători din anturaj, putem vorbi de „tabagism pasiv” sau de „fumat pasiv”. Fumul de tutun este o formă comună de poluare a aerului din spaţiile închise. Milioane de adulţi şi copii suferă zilnic din cauza fumului la domiciliu, la locul de muncă sau în locuri publice.

Fumul conţine substanţe ce favorizează apariţia tumorilor maligne. Aceste substanţe nu sînt prezente numai la fumători, ci au fost detectate şi în organismul fumătorilor pasivi. În plus, cu cît expunerea la fum este mai prelungită, cu atît concentraţia substanţelor creşte în anumite organe, în sînge, în urina.

Potrivit Studiului Global al Adolescenţilor despre Fumat, desfăşurat în Republica Moldova în anul 2003-2004, prevalenţa consumului de tutun constituie 15,0% în total la adolescenţii de vîrsta 13 – 15 ani (băieţii – 24,0%, fetele – 6,9%). Aproape  2/3 din elevi sînt supuşi expunerii fumatului pasiv la domiciliu din partea părinţilor şi rudelor apropiate (fraţi, surori), inclusiv adolescenţii fumători au fost mai mult supuşi expunerii fumatului pasiv, decît nefumătorii în propria casă (76,2% la 55,1%).

Acelaşi studiu denotă, că în pofida nivelului de cunoştinţe înalt despre efectele negative ale tabagismului, doar 2 din 10 adolescenţi, conştientizează pericolul asupra sănătăţii ale fumatului pasiv. De menţionat, de asemenea, că accesul tinerilor la produsele din tutungerie este înalt, 65,9% din adolescenţii fumători intervievaţi, procură ţigări de la magazin şi chioşcuri specializate şi în 76,0% cazuri ei nu au fost refuzaţi din cauza vîrstei minore. (Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva din RM)

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment