dacarbazine - medicament administrat pe cale injectabilă în tratamentul unor tipuri de cancere, cum ar fi boala Hodgkin şi melanomul malign. Efectele adverse includ vărsături severe;

dacrioadenită - inflamaţia glandei lacrimale;

dacriocistită - inflamaţia sacului lacrimal (în care se colectează lacrimile), care apare mai frecvent atunci când canalul nazolacrimal (canalul prin care drenează lacrimile în cavitatea nazală) este obstruat;

dacriocistorinostomie (DCR) - intervenţie chirurgicală care constă din restabilirea drenajului lacrimo-nazal, în cazuri de obstrucţie a canalului nazo-lacrimal (canal prin care se drenează lacrimile în cavitatea nazală), prin care se creează o anastomoză chirurgicală între sacul lacrimal şi cavitatea nazală;

dacriops - chist al porţiunii palpebrale a glandei lacrimale;

dactil-, dactilo - element de compunere care introduce în termenii compuşi referirea la degete. De exemplu: dactilomegalie (hipertrofia unuia sau mai multor degete), dactilospasm (contracţie dureroasă u unui deget);

dactilită - inflamaţia unui deget (de la mâini sau de la picioare), cauzată de o infecţie osoasă (ca în osteomielita tuberculoasă) sau de boli reumatice; poate apărea şi la copiii cu anemie drepanocitară;

dactilologie - procedeu de comunicare prin mişcări convenţionale ale degetelor, utilizat de surdomuţi. Sinonim: dactilofazie, limbajul semnelor;

dactinomycin (actinomycin D) - medicament citostatic (un antibiotic) utilizat mai ales în tratamentul cancerelor la copii. Se administrează injectabil; efectele sale adverse includ greţuri, vărsături, diaree, tulburări sangvine şi afectarea măduvei osoase;

daltă chirurgicală - instrument metalic folosit pentru excizia unor fragmente osoase. Poate avea diferite forme: dreaptă, curbă, plată, scobită, în funcţie de necesitatea impusă de tipul de operaţie;

daltonism (proţanopia) - discromatopsie caracterizată prin incapacitatea bolnavului de a recunoaşte culoarea roşie sau verde, sau ambele culori. Termenul este utilizat pentru neperceperea oricărei culori;

danazol - progesteron sintetic, care inhibă secreţia de gonadotropine de către glanda hipofiză. Este utilizat în tratamentul pubertăţii precoce, ginecomastiei, endometriozei etc. Se administrează pe cale bucală. Posibilele efecte adverse includ: greţuri, tumefierea picioarelor şi a gleznelor, transpiraţii excesive, câştig în greutate, dezvoltarea părului facial sau corporal (la femeie);

Dance (semnul lui) (signe de Dance) - depresiune simţită la palpare (excavaţie) în cadranul drept inferior al abdomenului, caracteristic invaginaţiei ileo-cecale;

Dandy-Walker (sindromul) - formă de paralizie cerebrală, în care este afectat frecvent şi cerebelul. Se manifestă prin instabilitate şi mers anormal, la care se poate asocia si hidrocefalia;

dantrolene - medicament relaxant muscular utilizat în tratamentul spasmelor musculare care apar în diferite afecţiuni cum ar fi paralizia cerebrală, scleroza multiplă sau traumatisme ale măduvei spinării. Se administrează pe cale bucală sau injectabil. Posibilele efecte adverse sunt: stare de slăbiciune, ameţeli, somnolenţă şi vertij; uneori, poate apărea afectarea hepatică;

Dantrium. dantron (danthron) - laxativ care se administrează pe cale bucală în tratamentul constipaţiei la pacienţii în stări de boală terminală; uneori, poate colora urina în roz sau în roşu. Adeseori este combinat cu un înmuietor de fecale (de exemplu, în co-danthramer, codanthrusate);

dapsone - medicament utilizat în tratamentul leprei şi al dermatitele herpetiforme. Se administrează pe cale bucală sau injectabil; cele mai frecvente reacţii secundare sunt reacţiile cutanate alergice;

daunorubicină - antibiotic antraciclinic care interferă cu sinteza ADN-ului şi care este folosit în tratamentul leucemiei acute. Se administrează injectabil. Posibilele sale efecte adverse includ: căderea părului şi afectarea măduvei osoase şi a miocardului;

DDT - abreviere pentru diclordifeniltriclor metilmetan - substanţă insecticidă de contact cu acţiune remanentă. Se foloseşte sub formă de pulbere, soluţii, emulsii sau suspensie. Este un compus relativ stabil care este depozitat în grăsimile animale, şi de aceea utilizarea lui este astăzi restricţionată. Îngerat în doze mari (peste 20 g) are acţiune toxică producând iritabilitate nervoasă, spasme musculare, convulsii şi comă. Sinonim: chlorphenothane, dicophane;

de - element de compunere care introduce în termeni un sens privativ, negativ, dar, uneori şi intensiv. De exemplu: demineralizare (pierderea mineralelor din oase sau dinţi); devascularizarea (lipsă a vascularizaţiei);

debit expirator maxim instantaneu de vârf (l/min) - rata cu care o persoană poate elimina aerul din plămâni; este o metodă sigură de măsurare a rezervei pulmonare în testarea capacităţii vitale;

debitmetru laser Doppler - instrument utilizat pentru măsurarea fluxului sangvin printr-un ţesut (de exemplu, tegument) utilizând un fascicul laser;

debridare - manevră chirurgicală prin care se lărgeşte o plagă accidentală sau prin care se excizează ţesuturile devitalizate, pentru a favoriza vindecarea plăgii respective;

debrisoquine - medicament puternic utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale. Se administrează pe cale bucală; efectele sale adverse sunt: greţuri, cefalee, transpiraţii excesive şi stare generală proastă;

deca - element de compunere care introduce în termeni sensul: de 10 ori;

decalcificare - 1. proces distrofic al ţesutului osos, în care, sub influenţe diverse (mecanice, chimice, nervoase), calciul din ţesutul respectiv se reduce treptat până la dispariţie. Sinonim: demineralizare osoasă; 2. procedeu tehnic de dizolvare a proceselor organo-calcice din ţesuturi (os, dinte), cu ajutorul unor soluţii acide, în vederea includerii şi secţionării pentru examen microscopic;

decapitare - îndepărtarea capului unui făt mort pentru a uşura naşterea. Această procedură este practicată astăzi foarte rar, doar în situaţii extreme, când capul fătului este mult prea voluminos şi viaţa mamei este pusă în pericol, iar operaţia cezariană este imposibil de realizat;

decerebrare - status neurologic rezultat din secţionarea trunchiului cerebral sub tuberculii cvadrigemeni. Decerebrarea se practică la animale în scop experimental. La om, decerebrarea poate apărea datorită unui traumatism, unei tumori sau unei intoxicaţii chimice;

deci - element de compunere care introduce în termeni sensul de zecime;

decibel - unitate de măsură convenţională, care corespunde unei zecimi de bel, reprezentând cea mai mică variaţie de intensitate sonoră care poate" fi percepută de ureche. Decibelul este mult mai utilizat decât belul. Simbol: dB. Liniştea are 0 dB; vocea şoptită are o intensitate de 30 de dB, vorbitul normal are 60 dB, un ţipăt are 90 dB, iar un motor de avion are 120 dB;

decidua - mucoasa modificată care căptuşeşte pereţii uterului în timpul sarcinii şi este eliminată după naştere. Are trei regiuni: decidua capsulată (stratul subţire care înveleşte embrionul: caduca ovulară), decidua bazală (unde embrionul este ataşat: caduca interuteroplacentară) şi decidua parietală (care nu are contact cu embrionul: caduca uterină);

declive - porţiune a vermisului cerebelos, situată înapoia fisurii primare; împreună cu culmen formează lobul monticulus. Sinonim: declive monticuli cerebelli;

decompresie - 1. reducerea presiunii într-un organ sau într-o zonă a organismului prin intervenţie chirurgicală; Poate fi efectuată în mai multe feluri: presiunea exercitată de un ţesut pe un nerv poate fi rezolvată printr-o incizie; presiunea crescută a lichidului cefalorahidian poate fi scăzută prin secţionarea durei mater; compresia cardiacă - de exemplu, prin prezenţa sângelui în cavitatea pericardică - poate fi rezolvată prin secţionarea sacului pericardic; 2. reducerea treptată a presiunii la scafandri şi lucrătorii de cheson pentru a preveni accidente datorate formării bulelor de azot intravasculare şi intratisulare;

decongestiv - agent care reduce congestia nazală. Cele mai multe decongestive sunt medicamente simpatomimetice, care sunt aplicate local, sub formă de spray sau picături nazale, sau se administrează pe cale bucală;

decorticare - 1. îndepărtarea părţii corticale (cortex) a unui organ oarecare (creier, glandă suprarenală etc.); 2. (în stomatologie) acţiune de smulgere a prismelor de smalţ din regiunea cervicală a dintelui, în vederea preparării corecte a unui bont dentar, pentru a primi o coroană de înveliş; 3. (în ortopedie) curăţarea extremităţilor osoase articulare de cartilajul hialin care le acoperă în vederea unei artrodeze;

decubitus - 1. atitudine a corpului, spontană şi în repaus, pe un plan orizontal; 2. escare cu evoluţie rapidă în afecţiuni grave ale sistemului nervos, în special la hemiplegici;

decusaţie (decussatio) - chiasmă sau încrucişare a unor formaţiuni anatomice. Termenul este folosit frecvent pentru punctul de încrucişare a fibrelor din sistemul nervos central;

dedublare - dublarea zgomotelor cardiace, care poate fi auzită la individul sănătos; variază cu respiraţia, fiind datorată unui asincronism redus de închidere a valvulelor cardiace;

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment