gonaduct - termen generic pentru canalul gonadei; la femei este reprezentat de oviduct, iar la bărbat de canalul spermatic;

gonagra - acces gutos la nivelul genunchiului;

goni-, gonio - element de compunere care introduce în termeni noţiunea de unghi;
grafologie - ştiinţa care se ocupă cu studiul caracteristicilor scrisului de mână
goniometru - instrument cu ajutorul căruia se măsoară unghiurile craniofaciale sau unghiurile articulaţiilor;

gonion - punct craniometric reprezentat de vârful Unghiului mandibulei;

goniopunctură - intervenţie chirurgicală, rar practicată, pentru glaucomul congenital. Folosind un bisturiu fin, se face o incizie la nivelul canalului Schlemm, la joncţiunea dintre scleră şi cornee, şi se continuă spre exterior până când lama apare sub conjunctivă. Se creează astfel o cale pentru drenarea fluidului din camera anterioară în ţesutul conjunctival;

gonioscopie - examen direct al unghiului irido-comeean, format de faţa anterioară, plană, a bazei irisului, şi faţa posterioară, convexă, a periferiei corneei. Gonioscopia este esenţială în studierea glaucomului, permiţând diferenţierea diverselor lui forme, în deosebi pe cele cu unghi larg şi pe cele cu unghi îngust. Examenul constă în plasarea pe ochiul pacientului a unei lentile de contact conice, în interiorul cărei se găseşte o oglindă înclinată care să permită să" se vadă interiorul unghiului irido-corneean, inaccesibil din exterior din cauza opacifierii progresive a corneei la joncţiunea ei cu sclerotica;

goniosinfechie - aderenţă în unghiul camerei anterioare, care se produce în cursul evoluţiei glaucomului primitiv sau secundar, putând modifica drenajul umorii apoase;

goniotomie - intervenţie chirurgicală care se practică în glaucomul congenital şi prin care se deschide sub viziune directă canalul Schlemm. Este prima etapă a goniopuncturii. Sinonim: trabeculotomie;

gonită - inflamaţie a articulaţiei genunchiului. Sinonim: gonartrită;

gonoblast - termen folosit în trecut pentru celula germinală;

gonocampsis - anchiloză în flexiune a articulaţiei genunchiului;

gonocit - celulă embrionară care are potenţial de a se dezvolta în spermatozoid sau în ovul. Gonocitul primar este celula primordială situată în epiteliul germinai al gonadelor; gonocitul secundar este celula germinală definitivă din epiteliul germinai al gonadelor. Sinonim: celulă germinală;

gonococccus (pl. gonococci) - bacteria care produce gonoreea: Neisseria gonorrhoeae;

gonoree - boală cu transmitere sexuală produsă de Neisseria gonorrhoeae, un gonococ Gram-negativ. La bărbat, cea mai frecventă manifestare este uretrita (inflamaţia uretrei), care apare într-un interval de 4-20 de zile după contactul infectant, sub forma unei scurgeri uretrale gălbuie, abundentă, care pătează lenjeria şi care este însoţită de arsuri la micţiune. În absenţa tratamentului pot apărea inflamaţii locale (prostatită, cistită sau orhiepididimită) şi uretrita poate evolua sub o formă subacută sau cronică, al cărui risc major este o îngustare a uretrei (strictură), sursă de dificultăţi la micţiune. La femei, simptomele sunt adesea mascate, gonoreea manifestându-se sub formă de leucoree şi de inflamaţii locale (cervicită, bartholinită, cistită). Infecţia poate ajunge la trompele uterine şi la ovare, putând provoca chiar o pelviperitonită. Dacă o femeie gravidă are gonoree, poate transmite boala nou-născutului la trecerea prin canalul de naştere. Complicaţiile bolii pot fi sterilitatea, artrite, infecţia valvulelor cardiace (endocardită) şi conjunctivita. Administrarea de antibiotice (ciprofloxacina, ofloxacina sau cefotaxime) este eficientă. Sinonim: blenoragie;

Goodpasture (sindromul) - boală produsă prin hipersensibilizare, de cauză necunoscută, caracterizată prin prezenţa în sânge a anticorpilor antimembrană bazală glomerulară şi a depozitelor liniare de imunoglobuline şi de complement în membrana bazală glomerulară, determinând hemoragii pulmonare şi glomerulonefrită progresivă severă;

Gott (şuntul) - şunt practicat în intervenţiile chirurgicale pe cord şi artere;

goundou (anakhre) - afecţiune ce apare după infecţia numită pian sau framboesia, caracterizată prin apariţia de leziuni ale procesului nazal al osului maxilar. Se caracterizează prin exostoze exacerbante ale acestui proces, cu apariţia a două protuberante osoase, de aproximativ 7 cm în diametru, de fiecare parte a nasului. Aceste exostoze nu obstruează numai cavitatea nazală, dar interfera şi cu câmpul vizual. Simptomele iniţiale includ cefalee persistentă şi secreţie nazală purulentă sangvinolentă. Cazurile depistate timpuriu pot fi tratate cu penicilină injectabilă; uneori, este indicată excizia chirurgicală. Goundou apare în Africa Centrală şi America de Sud;

Graaf (foliculul) - folicul matur situat în cortexul ovarului, care conţine un ovul. Mai multe milioane de foliculi sunt prezenţi de la naştere, dar doar 300-400 dintre ei vor ajunge la maturitate. De la pubertate, la începutul fiecărui ciclu menstrual al femeii, în mod normal, la fiecare 28 de zile, un folicul creşte, proemină la suprafaţa ovarului şi se sparge pentru a elibera un ovul în a 14- a zi; aceasta este ovulaţia. În continuare, foliculul degenerează, luând denumirea de corp galben;

graf - sufix care indică un aparat care înregistrează. De exemplu, electrocardiograf (instrument care înregistrează activitatea cordului);

graf-, grafo - element de compunere care introduce în termeni sensul de înscriere, înregistrare;

grafofobie - teamă excesivă de a scrie;

grafologie - ştiinţa care se ocupă cu studiul caracteristicilor scrisului de mână pentru a obţine indicaţii despre profilul psihologic şi starea de sănătate a persoanei respective. Se pot identifica semnele unor boli fizice (cum ar fi un tremur nervos fin sau neregularităţi ale pulsului);

graforee - tendinţa patologică de a scrie mult;

grafospasm - crampa scriitorului;

grain - unitate de măsură pentru masă egală cu 1/7000 dintr-un pound. 1 grain = 0,0648 grame;

Gram (coloraţia) - metodă de colorare a bacteriilor, folosită ca primă etapă de identificare. O peliculă care conţine bacteria este pusă pe o lamă de sticlă, este uscată şi fixată prin căldură, apoi este colorată cu violet de genţiană; apoi este decolorată (de exemplu, cu un alcool) şi recolorată cu fucsină diluată (colorant roşu);

Bacteriile Gram-negative - pierd culoarea iniţială, dar se vor colora în roşu (deci ele nu reţin violetul de genţiană). Bacteriile Gram-pozitive reţin violetul de genţiană, deci vor apărea la microscop colorate în violet. Exemple de bacterii Gram-negative sunt: Esherichia coli, Neisseria gonorrhoeae. Exemple de bacterii Gram-pozitive sunt: stafilococul, streptococul;

gram - unitate de măsură pentru masă egală cu a mia parte dintr-un kilogram. Simbol: g;

gramă - sufix care are semnificaţia de înscriere, înregistrare, notare. De exemplu: electrocardiogramă (înregistrarea făcută de un electrocardiograf);

gramicidin - antibiotic care are acţiune pe un număr mare de bacterii. Se foloseşte, de obicei, în combinaţie cu alte antibiotice sau corticosteroizi în preparate topice pentru tratamentul infecţiilor cutanate, otice sau oculare;

granat - minereu cristalin, folosit în tehnica dentară ca substanţă abrazivă, sub formă de discuri de hârtie, de mărimi şi granulaţii diferite;

granulaţie - formarea de aglomerări multicelulare ca răspuns la o leziune (ţesut de granulaţie), fiind o parte esenţială a procesului de vindecare. Ţesutul de granulaţie conţine numeroase vase sangvine de neoformaţie şi, în stadiile mai târzii, numeroase fibroblaste. Acest răspuns al organismului apare mai frecvent în vindecarea rănilor deschise şi, de asemenea, constituie baza ulceraţiilor;

granuloblast - mieloblast;

granulocit - celulă care face parte din grupul leucocitelor, care se colorează cu coloranţii Romanowski şi care conţine în citoplasmă granulaţii. Pe baza coloraţiei granulaţiilor din citoplasmă se subîmpart în: neutrofile, eozinofile şi bazofile;

granulocitopenie - scăderea numărului de granulocite (un tip de leucocite) din sânge;

granulocitoză - creşterea numărului de granulocite din sânge peste valoarea normală;

granuloftizie - agranulocitoză;

granulom - masă inflamatorie de talie mică, localizată, produsă ca răspuns la un proces infecţios, şi care se caracterizează prin  prezenţa de histiocite epiteloide; pot fi prezente şi celule gigante, monocite sau alte celule sangvine. Tipurile de celule care se găsesc în granulom (care pot fi în număr mare sau doar câteva) şi dispunerea lor pot ajuta Ia determinarea etiologiei subiacente; acest lucru este important în diagnosticul tuberculozei, sarcoidozei, bolii Crohn şi în prezenţa de corpi străini (de exemplu, talc, amidon). Alte afecţiuni care pot produce granulom sunt sifilisul, lepra şi cocidioidomicoza. De asemenea, granulomul poate apărea în jurul apexului unui dinte, ca rezultat al inflamaţiei şi/sau infecţiei pulpei dentare. Sinonime: granuloma (pl. granulomata sau granulomas);

granulom inelar - afecţiune cronică cutanată, de cauză necunoscută. Se caracterizează prin apariţia unor mici noduli netezi, tari, nedureroşi şi nepruriginoşi, evoluând într-o manieră centrifugă (din centru spre exterior), formând un inel mai coborât în centru şi mai proeminent pe margine. De obicei, este localizat pe mâni şi pe braţe. Dacă este generalizat, poate fi asociat cu diabetul zaharat;

granulom inghinal - boală infecţioasă produsă de Calymmatobacterium granulomatis, care se transmite prin contact sexual. Debutează prin papule în regiunea inghinală, care treptat se măresc, confluează şi se ulcerează. Boala răspunde la tratamentul cu tetraciclină şi streptomicină;

granulom piogenic - nodul vascular roşu-aprins, maroniu sau negru-albăstrui, compus din capilare proliferate într-o stromă edematoasă. Se dezvoltă rapid, adesea la locul unei injurii recente şi reprezintă, probabil, un răspuns vascular şi fibros la lezarea pielii. Epidermul subiacent este subţire şi leziunea tinde să fie fiabilă, sângerează uşor şi nu se albeşte la presiune. Nu degenerează malign niciodată. Tratamentul constă în îndepărtarea prin excizie sau chiuretaj, şi electrodesicare, dar leziunile pot să reapară. Sinonim: granulom telangiectaticum;

granulom tropical - boală infecţioasă tropicală, determinată de spirocheta Treponema pertenue, localizată în tegument şi ţesuturile subiacente. Apare în special în condiţii de igienă deficitară. Se transmite prin contact direct cu persoana infectată sau hainele acesteia şi, posibil, de asemenea, prin insecte din genul Hippelates. Spirochetele pătrund prin leziuni de contiguitate ale pielii. Simptomele iniţiale sunt: febră, durere şi prurit, urmate de apariţia unor mici tumorete acoperite fiecare de cruste galbene uscate pe mâini, faţă, gambe şi talpa piciorului. Ulterior, aceste tumorete se pot ulcera. În stadiul final al bolii, care poate apărea după un interval de câţiva ani, apar leziuni distructive şi deformante ale pielii, oaselor şi periostului. Pian-ul, care în mod frecvent afectează copiii, apare în regiunile cu umiditate mare din Africa Ecuatorială, în regiunile tropicale din America, Orientul Îndepărtai şi Oceania. Răspunde bine la tratamentul cu antibiotice. Sinonime: framboesia, pian, sifilis tropical;

granulopoiesis - procesul de formare a granulocitelor, care are loc în mod normal în ţesutul hematogen din măduva osoasă. Granulocitul este derivatul final din celula stem hematopoietică, dar primul precursor care poate fi identificat microscopic este mieloblastul. Acesta se divide şi trece printr-o serie de stadii de maturaţie: promielocit, mielocit şi metamielocit, înainte de a deveni granulocitul matur.

granulosis rubranasi - placard eritematoviolaceu al vârfului nasului, întâlnit la copii între 7 şi 15 ani, pe care pot apărea mici papule; este datorat unei hiperhidroze accentuate. Sinonim: pseudoacneea rozacee a copilului.

gravidă - femeie însărcinată;

graviditas - gestaţie, graviditate;

gray - unitate din SI care măsoară doza de radiaţii ionizante absorbite. Gray-ul a înlocuit rad-ul. Simbol: Gy;

greaţă - senzaţie neplăcută a pacientului căruia îi vine să vomite. Apare în răul de mare, în sarcina timpurie, în boli diferite sau poate fi determinată de unele medicamente;

granutomatoză - orice boală inflamatorie cronică, ce se caracterizează prin apariţia de granuloame diseminate în organe şi ţesuturi;

grefă - transferul, pe un bolnav primitor, al unui grefon constituit din celule, dintr-un ţesut, de o parte a unui organ sau dintr-un organ în întregime. Grefa de cornee reprezintă transplantarea chirurgicală a unei bucăţi de cornee prelevată de la un subiect decedat sau, mult mai rar, de la însuşi bolnavul în cauză. Grefa de ficat reprezintă transferul unei părţi sau a ficatului în întregime de la un donator la un bolnav primitor. Grefa de cord constă în implantarea inimii de la un donator la un bolnav primitor, realizată de obicei cu grefoane umane. Grefa de măduvă osoasă constă în înlocuirea măduvei osoase a unui pacient cu o boală hematologică (leucemie, aplazie medulară) cu celule de măduvă osoasă, prelevate de la un subiect sănătos. Grefa de os reprezintă transplantarea chirurgicală a unui fragment osos. Poate fi autogrefă sau alogrefă (donorul este o altă persoană). Grefa de piele este grefarea unui fragment de piele naturală sau dezvoltată în laborator, pe o regiune unde pielea a fost distrusă. Poate fi alogrefă sau autogrefă. Grefa de rinichi constă în transferul unuia dintre rinichii donatorului la un bolnav primitor, în caz de insuficienţă renală gravă.

grefon de piele - porţiune de tegument sănătos prelevat dintr-o zonă a corpului şi folosită într-o zonă cu pierdere tegumentară, frecvent ca rezultat al unui traumatism, arsură sau intervenţie chirurgicală. De obicei, grefonul este preluat de la acelaşi pacient (autogrefon), dar uneori tegumentul poate fi preluat de la altă persoană (alogrefon). Grefonul poate fi liber sau cu pedicul.

Grey Turner (semnul) - pată albăstruie asemănătoare cu o echimoză care apare pe flancuri; este un semn de pancreatită acută.

gripă - infecţie respiratorie acută virală, deosebit de contagioasă, care afectează căile respiratorii. Virusul se transmite pe cale aeriană prin aerosolii eliminaţi prin tuse şi strănut. Simptomele apar după o perioadă de incubaţie de 1-4 zile şi includ: cefalee, febră, pierderea apetitului, stare generală alterată şi inflamaţia mucoaselor respiratorii; durează aproximativ o săptămână. Cu repaus şi aspirină, pacientul se recuperează de obicei, dar în unele cazuri apar complicaţii ca pneumonia, fie o pneumonie gripală primară, fie o pneumonie bacteriană secundară. Cele mai frecvent implicate microorganisme sunt Streptococcus pneumonia, Haemophilus influenza şi Staphylococcus aureus, care trebuie tratate cu antibiotice. O infecţie gripală conferă imunitate doar împotriva tulpinii respective. Sinonim: influenza.

griseofulvină - antibiotic care se administrează pe cale bucală în tratamentul infecţiilor micotice ale părului, tegumentului şi unghiilor, cum ar fi dermatomicozele. Efectele adverse (uşoare şi trecătoare) care pot apărea includ: cefalee, erupţii tegumentare şi tulburări digestive.

grupă sangvină - unul din multiplele tipuri în care sunt clasificate persoanele, bazat pe prezenţa sau absenţa unui antigen ereditar pe suprafaţa celulelor roşii ale sângelui. Sângele unei grupe conţine anticorpi în ser, care reacţionează împotriva celulelor altui grup. Sunt descrise mai mult de 30 de sisteme sangvine, unul dintre cele mai importante fiind sistemul ABO. Aceste sistem se bazează pe prezenţa sau absenţa antigenelor A şi B: sângele de grupă A şi B conţine antigene A şi, respectiv, B; grupa AB conţine ambele antigene, iar grupa 0 nu conţine nici un antigen. Sângele din grupa A conţine anticorpi contra antigenului B; sângele din grupa B conţine anticorpi contra antigenului A sau izoaglutinine; sângele din grupa AB nu conţine anticorpi anti-A şi nici anticorpi anti-B; sângele din grupa 0 conţine atât anticorpi anti-A cât şi anticorpi anti-B. O persoană al cărui sânge conţine unul (sau amândoi) dintre aceşti anticorpi nu poate primi sânge, prin transfuzie, care conţine antigenul corespunzător.

GSI - incontinenţă de stres adevărată.

guaifenesin (guaiphenesin) - substanţă expectorantă folosită în diverse preparate contra tusei. guanetidină medicament folosit în tratamentul hipertensiunii arteriale. Se administrează pe cale bucală; efectele adverse frecvente includ: diaree, ameţeli, lipotimie.

guanină - bază purinică, component principal al nucleoproteinelor prezente în acizii nucleici (ADN şi ARN). Sinonim: 2-amino-6-oxipurină.

guanozină - nucleozid format din. guanină şi riboză. Este prezentă în toate formele de acid ribonucleic.

gubernaculum (pl. gubernacula) (în anatomie) - fâşie de ţesut conjunctiv care leagă sau uneşte unele organe. Gubernaculum dentis este o bandă de ţesut fibroconjunctiv care leagă foliculul dentar permanent cu mucoasa gingivală, marcând traseele de erupţie a dintelui respectiv. Conţine resturi epiteliale de adamantină. Gubernaculum testis (Hunter) este o coardă fibroasă care se întinde de la testiculul fetal la punga scrotului; ocupă viitorul canal inghinal, orientând coborârea testiculului în scrot. Sinonim: ligamentul scrotal al testiculului.

Guilain-Barre (sindromul) - sindrom caracterizat prin inflamaţie acută şi demielinizare (distrugerea tecii de mielină care înconjoară fibrele nervoase) ale nervilor periferici, responsabile de apariţia paraliziei. Frecvent apare la 10-20 de zile după o infecţie respiratorie sau gastro-intestinală (frecvent cu Camylobacter) care produce un răspuns alergic la nivelul nervilor periferici. Boala are trei faze. În prima fază, care durează mai puţin de patru săptămâni, apare o paralizie a membrelor inferioare, care se extinde simetric la membrele superioare (tetraplegie) şi la nervii cranieni, provocând paralizie facială, tulburări oculomotorii şi de deglutiţie. Poate apărea şi o paralizie a muşchilor respiratori necesitând ventilaţie mecanică. A doua fază este caracterizată prin persistenţa, în platou, a semnelor precedente, uneori timp de mai multe luni. Cea de a treia fază, care poate dura de la câteva săptămâni la luni, este cea de recuperare, semnele dispărând treptat. Tratamentul constă în administrarea de doze masive de imunoglobine pe cale intravenoasă şi schimbări plasmatice (scoaterea anticorpilor anormali din plasmă). În majoritatea cazurilor, nu rămân sechele şi recăderile sunt rare. Sinonime: paralizie ascendentă, poliradiculonevrită acută, poliradiculonevrită postinfecţioasă.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment