Hodgkin (boala) - afecţiune malignă a ţesutului limfatic - o formă de limfom - frecvent caracterizată prin mărirea nedureroasă a unui grup sau mai multor grupe de ganglioni limfatici la nivelul gâtului, axilei, zonei inghinale, torace sau abdomen; de asemenea, pot fi afectate splina, ficatul, măduva osoasă şi oasele. În afară de hipertrofia ganglionară, alte manifestări ale bolii sunt: scăderea în greutate, febră, transpiraţii profuze nocturne şi prurit (cunoscute ca simptomele B). Boala Hodgkin se diferenţiază de alte forme de limfoame prin prezenţa unor celule mari, binucleate (celule Sternberg-Reed) prezente în ganglionii limfatici afectaţi. Tratamentul depinde de extinderea bolii şi poate include: intervenţii chirurgicale, radioterapie, tratament medicamentos sau o combinaţie a acestora. Medicamentele folosite "în tratamentul acestei boli sunt vincristina, procarbazina, prednisolon, clorambucil şi vinblastina. Mulţi dintre pacienţi se pot vindeca; în stadiile de început ale bolii, procentul de vindecare este de aproximativ 85% sau mai mult;
Hodgkin (boala) - afecţiune malignă a ţesutului limfatic - o formă de limfom
holeră - boală infecţioasă acută la nivelul intestinului subţire, produsă de bacteria Vibrio cholerae, caracterizată prin vărsături şi diaree severă (cunoscută ca scaune riziforme), care duc la deshidratare. Boala se contractează prin consumul de alimente sau lichide contaminate de fecalele unui bolnav. Deseori, holeră apare în epidemii; apariţia ei este extrem de rară în condiţii sanitare bune. După o perioadă de incubaţie de 1-5 zile, simptomele debutează brusc; deshidratarea şi dezechilibrul hidro-electrolitic pot cauza decesul în 24 de ore. Tratamentul iniţial constă în echilibrare hidro-electrolitică prin terapie de rehidratare orală; antibioticul de elecţie este tetraciclina, care distruge bacteria şi împiedică recidivele. În cazurile netratate, rata mortalităţii depăşeşte 50%. Vaccinarea antiholerică este eficientă timp de 6-9 luni;

holistic - considerare a corpului uman ca fiind o unitate funcţională completă, integrată;

Hollister (inelul) - inel aderent etanş plasat pe o stomă intestinală. Este un precursor al pungilor colectoare moderne;

holo - element de compunere care introduce în termeni sensul de întreg, totalitate;

holoacardius - monstru caracterizat prin lipsa totală a cordului;

holocefalic - monstru deficient în unele părţi, dar care are capul complet dezvoltat;

holocrin - glandă sau tip de secreţie în care celulele se distrug o dată cu eliberarea produsului de secreţie;

holodiastolic - denumire dată fenomenelor stetacustice cardiace care ocupă întreaga diastolă;

hologastroschisis - fisură întinsă pe toată lungimea stomacului;

holorachischisis - absenţa completă a închiderii tubului neural primitiv şi canalului rahidian pe toată lungimea coloanei vertebrale;

Holter (înregistrarea) - înregistrare timp de 24 de ore sau 48 de ore a activităţii cardiace a unui subiect care îşi duce viaţa sa obişnuită. Este indicată pentru supravegherea bătăilor cordului la persoanele care poartă un stimulator cardiac sau care urmează un tratament, în special pentru o aritmie cardiacă;

homeo - element de compunere care introduce în termeni sensul de egalitate, asemănătoare sau stare constanţă;

homeopatie - metodă terapeutică care constă din prescrierea pentru un bolnav sub formă extrem de diluată şi stimulantă, a unei substanţe capabile să producă tulburări asemănătoare celor pe care le prezintă bolnavul. Principiul fundamental al homeopatiei ţine de faptul că orice substanţă capabilă să producă la un individ sănătos un anume număr de simptome este susceptibilă să vindece un subiect bolnav care prezintă un ansamblu de simptome asemănătoare. Al doilea principiu al homeopatiei constă în diminuarea treptată a dozei unei substanţe medicamentoase până la doze infinitezimale în scopul de a consolida sfera de acţiune a acestuia, în acelaşi timp diminuând efectul lor toxic. Homeopatia este indicată mai ales în caz de boală funcţională. Este îndeosebi utilizată în afecţiunile în care cauzele psihologice sau psihosomatice sunt predominante sau importante. Homeopatia a fost introdusă de medicul german Samuel Hahnemann (1755- 1843) la sfârşitul secolului al XVIII-lea (1796);

homeostazie - proces de reglare prin care organismul îşi menţine diferitele constante ale mediului intern (de exemplu, presiunea sangvină, temperatura, echilibrul acido-bazic etc.) între limitele valorilor normale, fără să fie influenţat de condiţiile externe;

homeotermie - constanţă a temperaturii corpului, independent de temperatura mediului exterior. Depinde de termoreglare care ajustează exact producţia de căldură şi pierderea termică, oricare ar fi anotimpul sau activitatea fizică. Termoreglarea este asigurată de hipotalamus. Mamiferele (inclusiv omul) şi păsările sunt homeoterme (cu sânge cald);

homo - element de compunere care introduce în termeni referirea la asemănare;

homocisteină - aminoacid care conţine sulf şi care este un intermediar în sinteza cistinei. Un deficit al enzimei betacistationin sintetază duce la creşterea nivelurilor de homocisteină şi homocistină (o formă oxidată de homocisteină) din sânge si urină, care reprezintă un factor de risc pentru bolile vasculare;

homocistinurie - boală ereditară metabolică rară, autozomal recesivă, determinată de un deficit enzimatic (enzima betacistationin sintetază) care duce la un exces de homocisteină în sânge şi de homocistină în urină. Boala asociază o întârziere mentală, afectarea ţesuturilor conjunctive şi osoase, luxaţie de cristalin şi tendinţă la formarea de cheaguri vasculare (cu risc de producere a accidentelor vasculare cerebrale). Homocistinuria nu poate fi vindecată, dar administrarea de vitamină B6 asociată cu un regim alimentar bogat în cistină este capabilă să atenueze efectele;

homofonie - halucinaţii multiple în care una dintre voci ocupă o poziţie dominantă faţă de celelalte;

homogametic - care furnizează celule germinale cu serii identice de cromozomi sexuali;

homogentizurie - nivel crescut de acid homogentizic în urină;

homolog - 1. (în anatomie) organe sau părţi care au aceeaşi structură de bază şi aceeaşi origine, dar nu neapărat aceeaşi funcţie sau structură superficială. 2. (în genetică) (a) cromozomi care au aceeaşi succesiune a genelor şi schimbă material în meioză; (b) gene care condiţionează acelaşi caractere;

homoplastie - transplantare de grefă de la un individ din aceeaşi specie. Sinonim: homeoplastie;

homosexual - persoană care în comportarea sexuală prezintă atracţie pentru acelaşi sex. Sinonim: invertit;

homosexualitate - inversiune a instinctului sexual, act sexual între doi indivizi de acelaşi sex. Cauzele homosexualităţii rămân necunosute, deşi există unele dovezi că ar fi de origine genetică. Homosexualitatea nu este privită ca o afecţiune psihiatrică. Nu există medicamente capabile să schimbe orientarea sexuală, deşi este posibil să se diminueze impulsul sexual. Persoanele homosexuale pot beneficia de consiliere pentru a reduce anxietatea şi sentimentul de vinovăţie;

homosinapsă - sinapsă a cromozomilor homologi;

homozigot - celulă sau organism diploid care are două gene similare pe acelaşi locus. Organismele superioare sunt homozigote pentru majoritatea locilor. Numeroase boli ereditare, îndeosebi erorile înnăscute de metabolism, apar la homozigoţi pentru o mutaţie recesivă în formă homozigotă;

homunculus - 1. om mic cu părţile corpului proporţionate normal; 2. fetus uman;

hormon - substanţă secretată şi eliberată în cantităţi foarte mici în circuitul sangvin de către o glandă endocrină sau de către o celulă nervoasă specializată (neurohormon), care asigură creşterea şi funcţionarea unui anumit ţesut sau organ din corp, acţionând la distanţă. Exemple de hormoni sunt: corticosteroizii (secretaţi de corticosuprarenală), hormonul de creştere (secretat de glanda hipofiză), androgenii (secretaţi de testicul), parathormonul (secretat de paratitoide) etc.;

hormon de creştere (GH - growth hormone) - hormon sintetizat şi depozitat în glanda hipofiză anterioară, care influenţează creşterea oaselor lungi ale membrelor şi creşterea sintezei de proteine (via somatomedina). Eliberarea sa în circulaţia sangvină este controlată de hormonul de eliberare a hormonului de creştere şi de somatostatină. Producţia excesivă de hormon de creştere duce la apariţia gigantismului înainte de pubertate şi a acromegaliei la adult. Hiposecreţia de hormon de creştere la copii produce nanismul hipofizar. Sinonime: GH, hormon somatotrop;

hormon de stimulare melanocitară (MSH - melanocyte-stimulating hormone) - hormon sintetizat şi eliberat de glanda hipofiză. La amfibieni, MSH are rol în realizarea coloraţiei de protecţie, pe când la om, rolul său nu este pe deplin cunoscut;

hormon de stimulare tiroidiană (TSH - thyroid-stimulating hormone) - hormon sintetizat şi secretat de lobul anterior al glandei hipofize sub controlul hormonului de eliberare a tireotropinei (TRH). TSH controlează activitatea glandei tiroide. Defecte ale producţiei de TSH duc la hipersecreţie sau hiposecreţie de hormoni tiroidieni. Sinonim: tireotropină;

hormon ectopic - hormon produs de celule care în mod normal nu îl produc. Unele celule tumorale secretă hormoni, de exemplu celulele din cancerul pulmonar cu celule mici secretă hormonul antidiuretic, producând hiponatremie;

hormon foliculo-stimulant (FSH - follicle-stimulating hormone) - hormon sintetizat şi eliberat de glanda hipofiză anterioară. FSH intervine în maturarea foliculilor ovarieni la femeie şi în formarea spermatozoizilor în tuburile seminifere la bărbat. Se administrează pe cale injectabilă în tratarea sterilităţii datorate insuficienţei ovariene, amenoreei şi scăderii producţiei de spermatozoizi. Stimularea ovulaţiei prin FSH poate determina, în unele cazuri, apariţiei sarcinii multiple. Sinonim: foliculotropină;

hormon luteinizant (LH - luteinzing hormone) - hormon sintetizat şi eliberat de glanda hipofiză anterioară, care stimulează ovulaţia, formarea corpului galben (corpus luteum), sinteza ovariană de progesteron şi sinteza androgenilor de către celulele interstiţiale ale testiculului. De aceea mai este numit hormonul de stimulare a celulelor interstiţiale (ICSH - interstitial ceall stimulating hormone);

hormon paratiroidian - hormon sintetizat de glandele paratiroide, care are rol în metabolismul fosfocalcic. Un nivel crescut de parathormon (hiperparatiroidism) determină transferul calciului din oase în sânge; deficitul de hormon (hipoparatirodism) duce la scăderea cantităţii de calciu din sânge, producând tetanie. Tratamentul tetaniei constă în administrarea de gluconat de calciu injectabil. Sinonim: parathormon;

hormon sexual - hormon steroidian, produs mai ales de ovare sau testicule, responsabil pentru controlul dezvoltării sexuale şi al funcţiei reproductive. Estrogenii şi progesteronul sunt hormonii sexuali feminini; androgenii sunt hormoni sexuali masculini;

hormon tiroidian - compus care conţine iod, sintetizat şi secretat de glanda tiroidă, esenţial în funcţionarea normală a proceselor metabolice, mintale şi în dezvoltarea fizică a organismului. Există doi hormoni tiroidieni: triiodtironina şi tiroxina, care se formează din tireoglobulină. Lipsa sau insuficienţa acestor hormoni în copilărie duce la apariţia cretinismului, iar la adulţi duce la apariţia mixedemului. Hipersecreţia hormonilor tiroidieni duce la apariţia tireotoxicozei;

hormonogeneză - sinteza hormonilor în organism;

hormonoterapie - utilizarea hormonilor pentru a compensa un defect al secreţiei endocrine sau pentru a modifica o funcţie a organismului;

hormonoterapie antineoplazică - tratamentul hormonal al cancerului, cu scopul de a bloca semnalul de proliferare dat de hormoni celulelor canceroase;

Horner (muşchiul lui) - partea lacrimală a muşchiului orbicular al ochiului;

Horner (sindromul) - sindrom caracterizat prin constricţie pupilară, ptoza pleoapei superioare şi absenţa secreţiei lacrimale pe partea de faţă afectată. Simptomele sunt cauzate de afectarea fibrelor nervoase simpatice în trunchiul cerebral sau în regiunea cervicală;

hormonul de eliberare a corticotropinei (CRH - corticotrophin- releasing hormone) - hormon hipotalamic peptidic (format din 41 de aminoacizi) care stimulează eliberarea de ACTH (hormon adrenocorticotrop) din hipofiză anterioară. Eliberarea este supresată prin feed-back negativ care implică cortizolul, iar acţiunea sa este crescută de hormonul antidiuretic şi de angiotensina II. Poate fi administrat intravenos în testul CRH, în care se iau probe de sânge din 15 în 15 minute timp de o oră pentru studierea răspunsului ACTH, care este crescut în caz de insuficienţă corticorenală primară şi scăzut în caz de hipopituitarism anterior;

hormonul de eliberare a gonadotropinei (GnRH - gonadotropin- releasing hormone) - hormon peptidic produs în hipotalamus şi transportat prin sânge la glanda hipofiză, unde stimulează sinteza şi eliberarea gonadotropinelor hipofizare. Analogii de GnRh (sau analogi LHRH) sunt substanţe medicamentoase de sinteză, utilizate în tratamentul cazurilor de pubertate precoce, de cancer al prostatei, de endometrioză, precum şi în tratamentul unor tipuri de sterilitate. Sinonim: gonadoliberină;

hormon de eliberare a tirotropinei (TRH - thyrotrophin-releasing hormone) - hormon secretat de hipotalamus (în encefal), care acţionează asupra glandei hipofize anterioare pentru a stimula eliberarea hormonului de stimulare tiroidiană (TSH). TRH poate fi administrat intravenos pentru a testa funcţia glandei tiroide şi pentru a estima rezervele de TSH în glanda hipofiză;

Horton (boala lui) - inflamaţie a unei artere temporale, sau a ambelor. Este relativ rară, afectează persoanele în vârstă, mai ales femeile. Se manifestă prin cefalee, localizată la o tâmplă sau bilaterală;

HTLV (Human T-cells Leucemia / Lymphoma Virus) - oncovirus ARN din familia retrovirusurilor, responsabil de leucemiile cu celule T (leucemiile cu tricoleucocite) şi de limfoame cutanate. HTLV infectează limfocitele şi te modifică metabolismul. Repartiţia sa geografică, foarte variabilă, pare mai răspândită în anumite populaţii din Japonia, Caraibe şi din Africa. Transmiterea acestui virus se face prin sânge şi pe cale sexuală, doar bărbaţii putând contamina femeile. Din această categorie fac parte: virusul SIDA, HTLV-III (sau HIV). HTLV-I produce limfomul;

Hudson-Stahli (linia) - linie orizontală de culoare galben deschis care apare în epiteliul corneean la personale vârstnice;

humerus - osul braţului. Este un os lung, care prezintă un corp (diafiza) şi două epifize. Corpul humerusului este aproape cilindric în porţiunea superioară şi prismatic triunghiular în cea inferioară. Epifiza superioară este unită cu corpul prin colul chirurgical. Prezintă: capul humerusului (care se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei), colul anatomic (care separă capul humerusului de restul epifizei), tuberculul mare (pe partea laterală a capului humerusului; pe el se inseră muşchii supraspinos, subspinos şi rotund mic), tuberculul mic (pe partea anterioară a epifizei) şi şanţul intertubercular (culisa bicipitală). Epifiza inferioară este turtită şi recurbată dinapoi înainte. Aceasta prezintă: condilul humerusului (care prezintă trohleea humerusului, ce corespunde scobiturii trohleare a ulnei, capitalul, ce corespunde fosetei articulare de pe radius, fosa coronoidă, în care pătrunde procesul coronoidian al ulnei, fosa radială, în care pătrunde capul radiusului în mişcările de flexiune, şi fosa olecraniană, în care pătrunde olecranul în mişcările de extensie ale cotului), epicondilul medial (pe care se inseră muşchii pronatori ai antebraţului şi flexori ai antebraţului) şi epicondilul lateral (pe care se inseră muşchii supinatori şi extensori ai antebraţului);

Hunter (sindromul lui) - afecţiune ereditară caracterizată prin acumularea de compuşi glucidici (mucopolizaharide) şi grăsimi în celulele organismului, datorată deficitului enzimei induronat- sulfat-sulfatază conţinută în lizozomi (formaţiuni intracelulare). Boala este sex-linkată, doar băieţii fiind afectaţi. Se caracterizează prin retard mental, hepato- şi splenomegalie, alterări osoase vizibile pe un facies în formă de burlan (gargoilism). Denumire medicală: mucopolizaharidoza tip II;

Huntington (boala) - afecţiune neurologică ereditară a adultului, caracterizată prin asocierea mişcărilor anormale (coree), tulburărilor mentale şi a unei deteriorări intelectuale. Mişcările coreice sunt involuntare, ample, rapide, sacadate. Tulburările psihice severe (anxietate, iritabilitate, depresie) sunt însoţite de o deteriorare intelectuală care progresează până la demenţă. Gene defectă, care este localizată pe cromozomul 4, a fost identificată, screening-ul genetic fiind posibil pentru cei cu risc. Sinonim: coreea Huntington;

Hurler (sindromul) - afecţiune ereditară determinată de un deficit enzimatic care duce la acumularea de compuşi glucoproteici. Aceasta are drept consecinţă retard mental, hepatosplenomegalie, anomalii cardiace, diformităţi osoase, gargoilism. Singura speranţă de tratament este reprezentată de transplantul de măduvă osoasă. Denumire medicală: mucopolizaharidoză tip I;

Hutchinson (dintele) - displazie dentară complexă a incisivilor centrali superiori, caracterizată prin forma de şurubelniţă a dintelui, cu o scobitură semilunară pe marginea incizală şi axele convergente mezial, întâlnită în sifilisul congenital tardiv;

Hymenolepsis - gen de vierme parazit de dimensiuni mici, larg răspândit în natură. Hymenolepsis nana, cu o lungime de aproximativ 40 mm, trăieşte în intestinul uman. Puricii pot fi importanţi vectori pentru această specie; copiii fiind cei mai expuşi la infestare, datorită contactului cu puricii de câine. Himenolepsis diminuta este un parazit frecvent întâlnit la rozătoare, oamenii se pot infecta prin contactul cu paiele de cereale contaminate. Boala provocată de aceşti paraziţi se numeşte himenolepidoză şi se manifestă prin dureri abdominale, diaree, pierderea apetitului, cefalee. Tratamentul se face cu medicamente antihelmintice;

hyperemesis gravidarum - stare caracterizată prin vărsături severe în perioada sarcinii. Debutează la începutul sarcinii şi dacă persistă, poate produce deshidratare gravă şi afectarea ulterioară a ficatului. În cazuri rare, starea de agravează în ciuda tratamentului activ; în asemenea cazuri, indicaţia este de întrerupere a sarcinii;

hyperpraxie - activitate motorie excesivă, care apare în manie sau deficit de atenţie/tulburarea de hiperactivitate;

hypocretin - neuropeptid recent descoperit cu originea în hipotalamus. Niveluri scăzute de hypocretin în lichidul cefalo-rahidian apar la majoritatea pacienţilor cu narcolepsie şi, de asemenea, pot apărea la pacienţii care au suferit un accident vascular cerebral, tumori craniene, traumatisme craniene sau infecţii ale sistemului nervos;

Hypoderma - gen de insectă dipteră din familia Hypodermidae, larg răspândită în Europa, America de Nord şi Asia. Depun ouăle pe pielea vitelor, iar larvele ajung în ţesutul subcutanat, determinând miaza cutanată. Accidental poate infecta şi omul. Specia cea mai cunoscută este Hypoderma bovis (popular - strechea vitelor);

iatro - element de compunere care introduce în termeni referirea la: 1. medicină; 2. doctor;

iatrogen - termen care desemnează o boală determinată de rezultatul unui tratament, ca efect advers fie nedorit, fie neaşteptat, inevitabil;

iază - sufix care introduce în termeni referirea la o boală. De exemplu, leishmaniaza (boală produsă de specii de Leishmania);

ibuprofen - medicament antiinflamator nesteroidian, utilizat în tratamentul afecţiunilor reumatismale. Se administrează pe cale bucală; uneori, poate produce erupţii cutanate şi tulburări digestive;

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

RECENT

Despre tonifierea abdomenuluiDespre tonifierea abdomenului
26.03.2019

Mușchii abdominali reprezintă una dintre primele zone pe care multe persoane sunt dornice să le lucreze din moment ce încep sa piardă  [ ... ]

Aloe Vera, beneficii tămăduitoareAloe Vera, beneficii tămăduitoare
26.03.2019

Aloe vera a rămas până în zilele noastre un leac de încredere care rezistă cu stoicism în fața produselor avansate pe care cercetăt [ ... ]

Urzica, proprietăți curativeUrzica, proprietăți curative
25.03.2019

Urzica este curativă începând de la rădăcină, continuând cu tulpina și frunzele și terminând cu florile.
Urzica prezintă numeroa [ ... ]

Gălbenele, beneficiiGălbenele, beneficii
25.03.2019

Gălbenelele sunt plante recunoscute pentru frumoasa culoare galbenă a florilor pe care acestea le produc.
Beneficiile gălbenelelor Uz i [ ... ]

Rostopasca - o plantă cu multiple proprietăți curativeRostopasca - o plantă cu multiple proprietăți curative
25.03.2019

Rostopasca este o plantă cu multiple proprietăți curative, recunoscută și folosită pentru efectele sale vindecătoare încă din antic [ ... ]

Impetigo, o infecție contagioasă a pieliiImpetigo, o infecție contagioasă a pielii
25.03.2019

Impetigo este o infecție contagioasă a pielii, care afectează mai ales copiii și nou-născuții. Se prezintă sub forma unor vezicule ro [ ... ]

Apendicita - urgență chirurgicală abdominalăApendicita - urgență chirurgicală abdominală
22.03.2019

Apendicita este cea mai frecventă urgență chirurgicală abdominală, și constă în inflamația apendicelui. Această afecțiune apare f [ ... ]

Xeroftalmia, sindromul ochilor uscațiXeroftalmia, sindromul ochilor uscați
22.03.2019

Sindromul ochilor uscați, numit și keratoconjunctivită uscată sau xeroftalmia, apare și din cauza lipsei îndelungate de lubrifiere și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment