imunoelectroforeză - tehnică de identificare a fracţiunilor antigenice din ser. Componentele serului sunt separate prin electroforeză şi identificate prin seruri imune (antiseruri) specifice. Când anticorpul întâlneşte antigenul specific apare o bandă de precipitare;
imunoelectroforeză - tehnică de identificare a fracţiunilor antigenice din ser.
imunofluorescenţă - tehnică de observare a cantităţii şi/sau a distribuţiei anticorpilor sau antigenelor dintr-un ţesut. Anticorpii sunt marcaţi (direct sau indirect) cu un colorant fluorescent (de exemplu, fluoresceină) şi introduşi în ţesut care este observat la un microscop cu lumină ultravioletă. În imunofluorescenţa directă, anticorpul este marcat înainte de a fi introdus în ţesut, În imunofluorescenţa indirectă, anticorpii sunt marcaţi după ce s-au legat de antigen, cu ser antiimunoglobulinic marcat cu fluoresceină;

imunogenitate - proprietatea unei substanţe de a fi capabilă să producă un răspuns imun;

imunoglobulină (Ig) - anticorp constituit din glicoproteine cu grupări de oligozaharaide, prezente în ser şi în fluidele organismului, care funcţionează ca anticorpi, legându-se specific prin intermediul a două situri, cu antigenele. Sunt sintetizate de plasmocite şi limfocite B (existente în splină, măduvă osoasă ganglionii limfatici şi sânge), care nu se mai divid, ci devin celule diferenţiate capabile să sintetizeze un singur tip de moleculă de anticorp. Diferitele clase de Ig au funcţii diferite: IgA, IgD, IgE, IgD şi IgM. Pot fi separate prin electroforeză;

imunologie - ştiinţa care se ocupă cu studiul imunităţii şi al tuturor fenomenelor legate de mecanismele de apărare ale organismului;

imunosupresie - supresie a răspunsului imun, de obicei prin diferite boli (de exemplu SIDA) sau prin medicamente (de exemplu, corticosteroizi, azahtioprină, ciclosporină);

imunosupresiv - medicament, cum este azathioprine sau ciclofosfamida, care scade rezistenţa organismului la infecţii sau la substanţe nonself prin supresarea sistemului imun. Imunosupresivele sunt utilizate în împiedicarea respingerii unei grefe sau în tratamentul unor afecţiuni autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă. Ciclosporină este imunosupresivul utilizat de obicei în cazul transplantului de organ. Deoarece imunitatea este scăzută în timpul tratamentului cu imunosupresive, creşte susceptibilitatea la infecţii şi la anumite tipuri de cancere;

imunotoxine - clasă nouă de medicamente utilizate în trialuri clinice pentru tratamentul leucemiilor. Imunotoxinele combină anticorpii monoclonali, care pot acţiona specific pe celulele canceroase, cu compuşi înalt toxici (cum este ricinul) care inactivează ribozomii celulari şi, astfel, inhibând sinteza proteinelor. Deoarece toxina nu atacă celula întreagă, se folosesc cantităţi reduse;

imunotransfuzie - transfuzie de antiser (sânge colectat de la donatori vaccinaţi în prealabil sau convalescenţi după boli infecţioase) pentru a trata sau a conferi protectie temporară împotriva unor boii;

in - 1. element de compunere care introduce în termenii compuşi sensul de localizare în interiorul a ceva; 2. prefix cu semnificaţie negativă sau privativă faţă de termenul la care este ataşat;

inaniţie - stare de denutriţie extremă rezultând din lipsa de aport alimentar sau defecte mari de asimilare. Poate apărea în timpul înfometării, malnutriţiei sau în unele boli intestinale;

inapetenţă - lipsa poftei de mâncare;

in articulo mortis (lb. latină) - în momentul morţii;

incidentalom - tumoră descoperită accidental, de obicei la nivelul glandei suprarenale, în timpul unui examen CT sau MRI al abdomenului sau toracelui făcut pentru alte motive. Au rareori semnificaţie clinică;

incidenţă - 1. (în epidemiologie) număr de cazuri de îmbolnăviri umane provocate de o anumită boală, pe o perioadă dată, raportată la populaţia totală; 2. (în radiologie) situaţia corpului de iradiat faţă de sursa de radiaţie;

incisiv (dinte) - unul dintre cei patru dinţi frontali de pe fiecare maxilar, câte doi de fiecare parte;

incizia gâtului vezicii - intervenţie chirurgicală la nivelul gâtului vezicii urinare şi prostatei pentru ameliorarea simptomelor de tract urinar inferior. Se face sub anestezie generală sau spinală, cu ajutorul unui cistoscop şi este mai mică decât rezecţia transuretrală a prostatei;

in vitro - expresie din limba latină care se referă la procesele ce au loc în afara organismului (de obicei, în cadrul unor experienţe de laborator);

in vivo - expresie din limba latină care se referă la procesele biologice care se desfăşoară în organismul viu;

involucrum - creşterea unui os nou, format din periost, care uneori înconjoară o masă de os infectat şi mort în osteomielită;

involuţie - 1. evoluţie regresivă; 2. totalitatea modificărilor pe care le suferă Un organism sau organ şi care se manifestă prin reducerea dimensiunilor, reducerea activităţii vitale şi a capacităţii de readaptare;

iod - metaloid monovalent din grupa halogenilor, foarte important pentru creşterea şi dezvoltarea organismului. Organismul unui adult conţine aproximativ 30 mg de iod, majoritatea concentrat în glanda tiroidă. Această glandă îl foloseşte pentru sinteza hormonilor tiroidieni. Deficitul de iod duce la apariţia guşei. Un adult are nevoie de aproximativ 150 microg iod pe zi; alimentele care conţin iod sunt vieţuitoarele marine, legumele care cresc pe solurile bogate în iod şi sarea cu iod. Iodul este utilizat în diagnosticarea şi tratamentul bolilor glandei tiroide şi, de asemenea, ca antiseptic şi dezinfectant cutanat (sub formă de povidone-iodine). Substanţele de contrast solubile în apă" utilizate în examinarea radiologică sunt compuşi organici iodaţi, radioopaci datorită greutăţii moleculare mari. Simbol: I;

incizie - secţionarea chirurgicală a ţesuturilor (de exemplu, tegument sau muşchi) cu ajutorul bisturiului sau a altui instrument tăios;

incizură (incisura) - termen utilizat în anatomie cu semnificaţia de crăpătură, crestătură. De exemplu, incizura ischio-pubiană este scobitura marginii inferioare a găurii acetabulare; incisura cardiaca ventriculi este şanţul dintre esofag şi fornixul stomacului; incisura jugularis sterni este o depresiune a marginii superioare a sternului situată între incizurile claviculare;

incluzionare (în microscopie) - fixarea unei probe într-o masă de material solid pentru a facilita tăierea în secţiuni mici, necesare studiului microscopic. Mediile de includere, de exemplu parafina
pentru microscopia optică sau Araldite pentru microscopia electronică, ajută la menţinerea intactă a preparatului. Sinonim: includere;

incompetenţă - termen utilizat pentru a caracteriza starea de insuficienţă, de obicei a colului uterin, care poate condiţiona avorturi spontane. Sinonim: insuficienţa istmico-cervicală;

incontinenţă - lipsă de autocontrol, incapacitate de a reţine. Incontinenţa urinară reprezintă pierderea involuntară de urină;

Incontinenţa de stres - reprezintă pierderea de urină la tuse sau strănut. Este comună la femei, la care muşchii planşeului pelvin sunt slăbiţi după naşteri repetate. Incontinenţa de stres adevărată (GSI-genuine stress incontinence) reprezintă pierderea involuntară de urină la femei datorată atât creşterii presiunii în vezica urinară, cât şi a celei abdominale, care depăşeşte rezistenţa uretrală; Incontinenţa prin prea-plin apare la persoanele vârstnice, prin pierderea de urină dintr-o vezică plină, însoţită de obstrucţia fluxului urinar la pacienţii cu boli neurologice care afectează controlul vezical; Incontinenţă falsă de urină este pierderea involuntară de urină la un pacient care are senzaţie cvasipermanentă de a urina, senzaţie pe care nu o poate stăpâni;

Incontinenţa de fecale - reprezintă emisiunea involuntară de materii fecale;

incoordonare (în neurologie) - imposibilitatea de a face mişcări coordonate şi precise. Coordonarea mişcărilor depinde de funcţionarea întregului sistem nervos şi, de aceea, incoordonarea poate apărea prin afectarea oricărei părţi a acestuia;

incubator - aparat în care se pun nou-născuţii prematuri pentru a controla condiţiile de viaţă şi pentru a-i proteja de infecţii. Anumite tipuri de incubatoare se utilizează pentru cultura bacteriilor în cutii Petri sau pentru clocirea ouălor;

incubaţie - 1. procesul de dezvoltare a unui ou sau a unei culturi de bacterii; 2. îngrijirea unui nou-născut prematur în incubator;

incus - osul mijlociu al urechii medii, pe care se sprijină capul ciocănelului (malleus) şi căruia i se descriu un corp şi două apofize: apofiza lungă, care se îndreaptă în jos şi se termină cu o mică dilataţie (tubercul), şi apofiza scurtă. Apofiza lungă (lenticulară) se articulează cu scăriţa (stapes). Sinonim: nicovala;

index cefalic - metodă de apreciere a dimensiunilor craniului, utilizată frecvent în craniometrie; reprezintă raportul dintre cea mai mare lăţime x 100 şi cea mai mare lungime ale craniului;

index de apnee - numărul de episoade de apnee pe ora de somn;

index de masă corporală (BMI - body mass index) - index care se calculează împărţind greutatea (în kilograme) la pătratul înălţimii (exprimată în metri); este util în evaluarea unei persoane ca, fiind peste greutatea normală sau sub aceasta. De exemplu, o persoană cu talia 1,70 m şi greutatea de 65 kg are BMI = 65/1,702 = 22,5. Un BMI cuprins între 20 şi- 25 este considerat normal; BMI între 25 şi 30 arată o supragreutate, iar BMI mai mare de 30 arată obezitate. Un BMI mai mic de 20 este considerat sub greutatea normală;

index de presiune (PI - pressure index) - raportul dintre tensiunea în artera tibială posterioară şi cea din artera brahială, care reflectă gradul de obstrucţie în arterele membrului inferior;

index mitotic - proporţia celulelor dintr-un ţesut care se divid în acelaşi timp;

indican - compus excretat în urină, fiind un produs de detoxifiere a indoxilului. Indicanul se formează prin legarea indoxilului cu acidul sulfuric şi potasiul din descompunerea triptofanului;

indicanurie - prezenţa în urină de concentraţii înalte de indican, ce poate fi un senin al ocluziei intestinale;

indicaţie (în medicină) - motiv puternic pentru a crede că o acţiune specifică este necesară. De exemplu, la pacienţii traumatizaţi, aflaţi în colaps circulator există indicaţia pentru" transfuzii de sânge;

indice de marcare - proporţia de celule dintr-un fragment de ţesut care produc ADN. Celulele care sintetizează ADN absorb timidina tritiată, care se vede la autoradiografia probei;

indice respirator (RQ - respiratory quotient) - raportul dintre dioxidul de carbon transferat de sânge în alveole şi volumul de oxigen absorbit din alveole. Acest indice este de aproximativ 0,8 deoarece cantitatea de oxigen absorbită este mai mare decât cantitatea de dioxid de carbon eliminată;

indice terapeutic - raportul dintre doza de medicamente care produce afectarea celulelor normale şi doza necesară pentru un nivel eficient al activităţii anticanceroase. Indică eficienţa relativă a tratamentului asupra tumorilor;

indispoziţie - sentiment de disconfort, de stare de rău. Poate indica prezenţa unei boli;

indol - derivat al aminoacidului triptofan, excretat în urină şi fecale. La unii pacienţi cu retard mental apare o excreţie anormală de indol urinar;

indometacin (indomethacin) - medicament antiinflamator, utilizat în tratamentul afecţiunilor articulare. Se administrează pe cale bucală sau intrarectal. Efectele sale adverse frecvente sunt: cefalee, ameţeli şi tulburări digestive;

indoramin - medicament alfa-blocant utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale. Se administrează pe cale bucală. Posibilele sale efecte adverse sunt starea de somnolenţă, congestie nazală, gură uscată şi tulburări de ejaculare;

indoxil - alcool derivat din indol sub acţiune bacteriană. Este excretat în urină sub formă de indican;

inducţie - 1. în obstetrică - declanşarea travaliului prin diverse mijloace. Inducţia medicală constă în administrarea de medicamente care declanşează naşterea prin declanşarea contracţiilor uterine (prostaglandine sau oxitocină). Inducţia chirurgicală se realizează prin amniotomie (ruptură artificială de membrane). Inducţia travaliului se realizează atunci când continuarea sarcinii pune în pericol viaţa mamei sau a fătului. 2. în anestezie - iniţierea anesteziei. Anestezia generală este indusă de obicei prin injectarea intravenoasă a unui narcotic cu acţiune rapidă, de exemplu thiopental;

induraţie - condensarea şi întărirea unui ţesut sau organ;

indusium - termen folosit în anatomie cu semnificaţia de acoperiş membranos. Indusium griseum (stratum griseum corporis callosi) este o pătură subţire de substanţă cenuşie în contact cu suprafaţa superioară a corpului calos şi care se continuă lateral cu substanţa cenuşie a girului cinguli;

inel corneean - inel destinat pentru a fi inserat în ţesutul periferic al corneei pentru a modifica curbura suprafeţei corneene. Există studii care cercetează capacităţile acestuia de a corecta erorile de refracţie. În miopie, de exemplu, inelul este utilizat pentru a întinde ţesutul periferic corneean, astfel turtindu-se curbura zonei centrale corneene;

inel de retracţie - depresiune în peretele uterin marcând joncţiunea dintre fibrele musculare contractate activ din segmentul superior al uterului şi fibrele musculare ale segmentului inferior. Această depresiune nu este întotdeauna vizibilă şi este normală. În naşterea complicată prin obstrucţie (pelvis contractat sau prezentaţie umerală), fibrele musculare ale segmentul superior încep să se scurteze şi să se îngroaşe; pe de altă parte, fibrele musculare ale segmentului inferior încep să se alungească şi să se subţieze. Joncţiunea dintre cele două segmente începe să devină distinctă. Acest inel anormal este cunoscut ca inelul Iui Bandl şi este un semn de ruptură iminentă a segmentului inferior al uterului care începe să se subţieze progresiv şi să urce. Reprezintă o urgenţă obstetricală, intervenindu-se prin operaţie cezariană;

inerţie - stare caracterizată prin rezistenţă faţă de o forţă care tinde să schimbe o anumită poziţie sau să imprime o anumită mişcare. Inerţia cefei este o paralizie flască a musculaturii cefei, manifestată prin căderea capului pe spate în timpul manevrei de ridicare a bolnavului de umeri către poziţia şezând; este întâlnită în perioada preparalitică şi paralitică a poliomielitei;

Inerţia uterină (atonie uterină) - este o tulburare de dinamică uterină, caracterizată prin absenţa contracţiilor fibrei musculare; apare uneori în timpul travaliului, înainte de expulzia fătului, sau în perioada de expulzie a placentei;

inervaţie - distribuţia unui nerv într-un organ sau ţesut. Inervaţia dublă este distribuţia într-un ţesut sau organ a două tipuri de nervi, de obicei antagonişti din punct de vedere funcţional; inervaţia reciprocă reprezintă efectul reciproc al excitaţiei reflexe a muşchilor antagonişti, consecutiv căreia unii se relaxează, în timp ce ceilalţi se contractă;

in extremis (lb. latină) - aproape de punctul dintre viaţă şi moarte;

infanticid - uciderea unui făt născut la termen sau aproape de termen, care s-a născut viu şi a respirat, indiferent dacă a fost sau nu viabil;

infantil - 1. termen folosit pentru o boală apărută la o vârstă adultă, dar care a fost recunoscută în copilărie, de exemplu paralizia infantilă (poliomielita) şi scorbutul infantil; 2. despre, relativ la sau afectând copiii;

infantilism - tulburare de dezvoltare ducând la păstrarea caracterelor somatice şi psihice ale copilăriei cu imaturitate sexuală şi, adesea, cu hipotrofie staturo-ponderală;

infarct - necroză zonală a unui organ datorită opririi irigaţiei prin vasul teritoriului respectiv, datorită unui trombus sau unui embol. De exemplu, infarctul de miocard, care afectează muşchiul cardiac, este cauzat de o tromboză coronară. Infarctul mezenteric este produs prin obstrucţia unei artere mezenterice;

infarct miocardic - necroza ischemică miocardică, ce rezultă de obicei prin reducerea bruscă a fluxului sangvin coronarian la un segment de miocard. De obicei, are loc în ventriculul stâng. Manifestările sunt: durere bruscă şi severă substernală, care poate iradia în membrul stâng şi la baza gâtului. Cel mai mare pericol este apariţia fibrilaţiei ventriculare, care provoacă cel mai mare număr de decese. De asemenea, sunt frecvente şi alte aritmii; exţrasistolele ventriculare sunt în special importante deoarece predispun Ia fibrilaţie ventriculară. Alte complicaţii includ: insuficienţa cardiacă, ruptura miocardică, flebotromboza, embolia pulmonară, pericardita, şocul cardiogen, insuficienţa mitrală şi perforaţia septului intraventricular. Cele mai bune rezultate în îngrijirea pacienţilor cu infarct miocardic se realizează în unităţile de terapie intensivă cardiacă, dotate cu facilităţi pentru detectarea, prevenirea şi tratamentul aritmiilor şi stopului cardiac. Majoritatea supravieţuitorilor unui infarct miocardic sunt apţi să se reîntoarcă la viaţa lor activă de dinainte de infarct, chiar şi cei care au fost resuscitaţi din stop cardiac;

infarctizare - producerea unei necroze de coloraţie roşie într-un ţesut unde circulaţia de întoarcere venoasă este oprită;

infecţie - invazia unui organism de către microorganisme patogene, cum ar fi bacterii, fungi, protozoare, richettsii sau virusuri. Agentul infecţios poate fi transmis bolnavului sau purtătorului prin picăturile Fluge (pe cale aeriană) sau prin contact direct, cum ar fi sărutul sau contactul sexual; prin vectori (animale, insecte); prin ingestia de alimente contaminate; sau de la mama infectată la făt în timpul sarcinii sau al naşterii. Microorganismele patogene prezente în sol, în gazdele intermediare sau cele care trăiesc în comensualism pe organisme pot şi ele produce infecţii. După perioada de incubaţie apar simptomele, de obicei semne de inflamaţie localizată şi durere sau efecte la distanţă. Tratamentul cu antibiotice este de obicei eficient, cu excepţia infecţiilor virale;

infecţie nosocomială - infecţie care se produce într-un spital, fie între pacienţi de boli diferite care ajung în contact unii cu alţii, fie de la bolnavi sau purtători proveniţi din rândul personalului de îngrijire. Aceste infecţii includ infecţii fungice şi infecţii cu bacterii oportuniste. Sunt agravate de factori care favorizează răspândirea microorganismelor (infecţii încrucişate) şi de rezistenţa scăzută individuală a pacientului, ca şi de apariţia de tulpini bacteriene rezistente Ia antibiotice. Sinonim: infecţie intraspitalicească;

infecţie puerperală - infecţie a tractului genital feminin care apare ca o complicaţie a naşterii;

inferior (în anatomie) - care este aşezat dedesubt sau mai jos în relaţie cu o altă structură sau suprafaţă;

infertilitate - imposibilitatea femeii de a concepe un făt viabil sau viu, sau a bărbatului de a induce concepţia. Infertilitatea la femeie se poate datora insuficienţei ovulaţiei, obstrucţiei trompelor uterine, sau unei afecţiuni endometriale. Posibilele tratamente (în funcţie de cauză) includ administrarea de medicamente (cum sunt clomifenul sau analogi LHRH), chirurgia pentru restabilirea integrităţii trompelor uterine, transferul intrafalopian de gameţi (GIFT) şi fertilizarea in vitro. Cauzele infertilităţii la bărbaţi includ scăderea numărului sau motilităţii spermatozoizilor şi absenţa totală a spermatozoizilor;

infestare - pătrunderea în organismul omului sau al animalelor a diferite specii de paraziţi;

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment