infibulaţie - operaţie practicată de unele popoare care constă din inserarea unui inel prepuţial la bărbat sau prin labiile mici şi mari la femeie;
infibulaţie - operaţie practicată de unele popoare care constă din inserarea unui inel prepuţial la bărbat sau prin labiile mici şi mari la femeie
infiltraţie - 1. formă de reactivitate locală a unui ţesut, consecutivă unor fenomene inflamatorii. Exemple de infiltrate sunt: celule sangvine, grăsimi, săruri de calciu sau magneziu, amidon etc.; 2. procesul de introducere la nivelul unui ţesut a unei substanţe medicamentoase, în vederea unei resorbţii de lungă durată. De obicei, se practică pentru anestezie locală (de exemplu, pentru intervenţii stomatologice);

inflamaţie - ansamblu de fenomene locale reacţionale locale din partea organismului faţă de un agent patogen; poate fi acută sau cronică;

Inflamaţia acută este o reacţie imediată a unui ţesut la o injurie care poate fi o infecţie, o substanţă chimică sau un agent fizic. Se manifestă prin durere, căldură, înroşire, tumefiere şi scăderea sau pierderea funcţiei zonei afectate. Vasele de sânge se dilată, astfel încât fluxul sangvin creşte. Leucocitete se mobilizează pentru a distruge particulele străine. Celulele similare din ţesuturi înglobează celulele moarte, uneori cu producerea de puroi. În anumite situaţii, nu apare procesul de vindecare, inflamaţia acută evoluând spre inflamaţie cronică.

infliximab - anticorp monoclonal utilizat în tratamentul cazurilor severe de boală Crohn sau poliartrită reumatoidă care nu răspund la tratamentul cu corticosteroizi sau imunosupresive şi, respectiv, medicamente antireumatice. Acţionează ca un imunosupresiv prin inhibarea factorului de necroză tumorală TNF-a. Se administrează în perfuzie;

infra - element de compunere care exprimă o poziţie sau o formare dedesubtul termenului de care este ataşat. De exemplu: infracondilism (deviere în jos a condililor mandibulari), infratentorial (care este situat sub cortul cerebelului);

infundibulum - termen utilizat în anatomie cu semnificaţia de trecere în formă de pâlnie. Infundibulum hypothalami reprezintă continuarea regiunii tuberale cu tija hipofizară; infundibulum tubae uterinae este porţiunea laterală, largă, în formă de con, a tubei uterine, cu terminaţia ei fimbriată;

infuzie - soluţie extractivă apoasă obţinută din produsele vegetale menţinute un anumit timp în contact cu apa la temperatură ridicată, aproape de fierbere;

ingesta - substanţele alimentare introduse în organism; componentă a bilanţului nutriţional;

ingestie - 1. procesul de introducere în tubul digestiv a alimentelor sau a altor substanţe solide sau lichide. Include mestecarea şi înghiţirea; 2. procesul prin care celulele fagocitare înglobează substanţe străine, cum ar fi bacteriile;

inghinal - relativ la sau afectând plica inghinală (inguen);

inginerie genetică - totalitatea tehnicilor care permit manipularea acizilor nucleici (ADN, ARN) în laborator. Ingineria genetică permite să se izoleze o genă şi să fie produsă în cantităţi mari. Aceasta poate fi utilizată pentru diagnosticarea unei boli ereditare (de exemplu,, la făt). Ingineria genetică studiază, de asemenea, mecanismele care permit exprimarea acestor gene în celule. Izolând gena, se poate, se asemenea, să producă, în mari cantităţi, proteina a cărei sinteză o condiţionează, cu scopul de a utiliza proteina respectivă în terapeutică. Astfel, este posibil să se realizeze prin inginerie genetică insulina umană pentru tratarea pacienţilor diabetici, sau factorul VIII pentru a trata hemofilicii. Proteinele astfel produse sunt mai sigure decât cele extrase din prelevate de la oameni, care riscă să fie contaminate. Alte implicaţii ale ingineriei genetice includ analiza ADN, producţia de anticorpi monoclonali şi - mai recent - terapia genică. Sinonim: tehnologia ADN-ului recombinant;

inhalare - introducerea în plămâni a aerului sau a altor substanţe anormale sub formă de vapori, pulberi etc.;

inhalaţie - inspirare în scop terapeutic, în special în bolile respiratorii, a aerului în condiţii speciale sau a unor soluţii medicamentoase, cu acţiune descongestionantă, calmantă, pulverizate în picături de mici dimensiuni;

inhibitor - agent care deprimă sau suprimă o acţiune;

înghiţire - totalitatea actelor prin care bolul alimentar este condus din cavitatea bucală, prin faringe şi esofag, în stomac. Are trei timpi: timpul bucal [care constă din îndoirea vârfului limbii în sus, presarea bolului alimentar pe palatul dur şi împingerea lui spre fundul cavităţii bucale, până vine în contact cu vălul palatin (palatul moale)], timpul faringian (în momentul când bolul alimentar ajunge în bucofaringe, vălul palatin se ridică şi separă nazofaringele de bucofaringe, împiedicând trecerea acestuia spre fosele nazale. În acelaşi timp, rădăcina limbii apasă pe epiglotă, care acoperă glota, şi împiedică trecerea bolului alimentar spre laringe şi trahee. În felul acesta, nu mai rămâne liber decât orificiul esofagului. Muşchii faringelui, contractându-se, împing bolul în esofag şi timpul esofagian [în care bolul alimentar, prin contracţia şi relaxarea muşchilor circulari din peretele esofagului (mişcări peristaltice), ajunge la cardia, pe care o deschide, trecând în stomac]. Sinonim: deglutiţie;

îngrijirea convalescenţilor - supravegherea pe termen lung sau reabilitarea ca un adjuvant sau supliment al tratamentului medical a bolnavilor cronici sau cu disabilităţi, inclusiv cei cu boli mentale sau tulburări de vorbire. Include ajutoare speciale şi adaptarea locuinţelor oamenilor pentru îmbunătăţirea vieţii zilnice;

înlocuirea aortei - tehnică chirurgicală de înlocuire a unei porţiuni afectate de aortă, mai frecvent la nivelul aortei abdominale. De obicei, se inseră un tub flexibil din material sintetic, care substituie funcţionarea fragmentului afectat;

inhibiţie - 1. termen utilizat în fiziologie pentru încetarea reversibilă a funcţiei unor formaţiuni biologice fără alterarea structurii lor; 2. fenomen fiziologic fundamental care, alături de fenomenul de excitaţie, exprimă aspectul stării funcţionale a diverselor formaţiuni de la nivelul sistemului nervos central;

inion - protuberantă externă a osului occipital, unul din punctele craniometrice situate în planul median;

iniţiator (în oncogeneză) - substanţă care induce o modificare ireversibilă în ADN-ul celular, ce poate fi cauza unui cancer. Un exemplu este dimetilbenz- antracenul;

iniţiere (în oncologie) - primul pas în dezvoltarea unui cancer;

injectare intracitoplasmatică de spermatozoizi (ICSI - intracytoplasmatic sperm injection) - tehnică de concepţie asistată în cazuri de infertilitate masculină produsă de incapacitatea spermatozoizilor de a penetra bariera din jurul ovulului. Această metodă constă în injectarea, in vitro, a unui singur spermatozoid în citoplasma ovulului. Apoi, ovulul fertilizat este implantat în uter;

inhibitori ai angiogenezei - substanţe care interferă cu dezvoltarea vaselor de sânge nou apărute (angiogeneza). Aceste substanţe au început să fie testate ca medicamente antineoplazice, deoarece dezvoltarea cancerelor are o mai mare nevoie de aflux sangvin decât ţesutul normal şi, pentru aceasta, sunt necesare noi vase de sânge. Inhibitorii angiogenezei sunt încă în faza de cercetare, dar s-au dovedit eficace în vindecarea unor forme variate de cancere. Exemple: endostatin şi angiostatin;

inhibitori ai anhidrazei carbonice - clasă de medicamente care acţionează prin blocarea acţiunii enzimei anhidrază carbonică, enzima care sporeşte viteza reacţiei dintre dioxidul de carbon şi apă pentru a forma acidul carbonic, un compus necesar producţiei multor secreţii ale corpului. Anhidraza carbonică este prezentă în cantităţi mari în rinichi, globul ocular, mucoasa gastrică şi în pancreas. Inhibitorii de anhidrază carbonică scad producţia de umoare apoasă şi, de aceea, sunt utilizaţi mai ales în tratamentul glaucomului. Din această clasă fac parte: acetazolamide, brinzolamide şi dorzolamide;

inhibitori ai pompei de protoni - medicamente care reduc secreţia acidă gastrică prin blocarea pompei protonice de la nivelul celulelor parietale (oxintice) din mucoasa gastrică. Inhibitorii pompei protonice includ: lansoprazole, omeprazole şi pantaprazole; aceste medicamente sunt utilizate în tratamentul ulcerului gastric şi duodenal, refluxului gastro-esofagian şi în hipersecreţiile produse de gastrinoame;

inhibitori de COX-2 - medicamente anti-inflamatorii care blochează acţiunea ciclooxigenazei 2 (COX-2), enzimă care mediază producţia de prostaglandine Ia locul inflamaţiei, în special la nivelul articulaţiilor. Inhibitorii COX-2 sunt utilizaţi în tratamentul artritelor. În această grupă intră: celecoxib şi rofecoxib. Efectele lor adverse sunt: edemele, tulburări intestinale, ameţeli, insomnie şi disfagie;

inhibitori de ADN-polimerază - clasă de medicamente antivirale care inhibă acţiunea enzimei ADN-polimerază, ce este utilizată de virusuri pentru a-şi forma propriul ADN. Aceste medicamente previn, în grade diferite, reproducerea virusurilor. În această clasă intră: aciclovir, foscarnet, ganci- clovir şi valaciclovir;

inhibitori de alfa-glucozidază - clasă de medicamente ce fac parte dintre hipo- glicemiantele orale, incluzând acarbose (Glucobay), utilizat în tratarea diabetului zaharat de tip 2. Aceşti inhibitori reduc descompunerea şi absorbţia carbohidraţilor în intestin prin blocarea acţiunii unei importante enzime (a - glucozidază) în acest proces. Efectele adverse includ flatulenţă şi diaree;

inhibitori de aromatază - clasă de medicamente utilizată în tratamentul cancerului de sân avansat la femei aflate în postmenopauză. Aceste medicamente acţionează prin inhibarea acţiunii aromatazei, o enzimă care produce conversia testosteronului la estradiol. De aceea, ele reduc nivelurile de estradiol, ceea ce poate fi de ajutor în controlul tumorilor estrogen-dependente. Inhibitorii de aromatază includ: aminoglutethimide, care necesită corticoterapie de înlocuire, şi unele medicamente noi ale căror efecte adverse se pot datora deficienţei estrogenice, dar sunt mai bine tolerate decât aminoglutethimida. Aceste medicamente includ anastrazole (Arimidex), eximestane (Aromasin), formestan (Lentaron) şi letrozole (Femara);

inhibitori de dihidrofolatreductază - medicamente care interferă cu conversia acidului folie în forma sa activă în organism. În această grupă intră pyrimethamine, trimethoprim, triamteren şi metotrexat. Cârtd aceste medicamente sunt necesare, deficienţa de fosfaţi se tratează mai ales cu acid folinic decât cu acid folic;

inhibitori de MAO - grup de medicamente care inhibă activitatea enzimei monoaminoxidaza (MAO) în ţesutul nervos şi, de aceea, afectează starea sufletească, dispoziţia. Din acest grup fac parte isocarboxazid, phenelzine şi tranylcypromine. Aceste medicamente sunt antidepresive, dar utilizarea lor este astăzi restrânsă datorită efectelor secundare severe. Acestea includ: interacţiunea cu alte medicamente (de exemplu: efedrina, amfetaminele) şi cu alimentele care conţin tyramine (de exemplu, brânza), producând hipertensiune arterială;

inhibitori de proteaze - clasă nouă de medicamente utilizate în tratamentul infecţiilor cu HIV şi SIDA. Folosite în combinaţii cu alţi agenţi antivirali, ele acţionează prin inhibarea acţiunii proteazei, o enzimă produsă de HIV, care desface doi precursori proteinici în fragmente mai mici. Aceste mici fragmente sunt necesare creşterii virusului şi replicării acestuia. Inhibitorii de proteaze includ: indinavir, lopinavir, nelfinavir, ritonavir şi saquinavir. Se administrează pe cale bucală; efectele adverse includ: greţuri, vărsături, diaree şi erupţii tegumentare;

inhibitori de topoizomerază - clasă de medicamente citotoxice, care produc blocarea acţiunii topoizomerazei I, o enzimă care catalizează reacţia de despiralare a dublului helix al ADN-ului, reacţie care este necesară pentru replicare. Această clasă cuprinde: irinotecan (Carapto), utilizat în tratamentul cancerului colorectal avansat; şi topotecan (Hycamtin), utilizat pentru tratarea cancerului ovarian avansat. Se administrează în perfuzie venoasă. Efectele adverse includ: diaree severă şi scăderea producţiei de celule sangvine de către măduva osoasă;

inhibitori ECA - inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei: grup de medicamente folosite în tratamentul hipertensiunii arteriale şi insuficienţei cardiace. Inhibitorii ECA acţionează prin interferarea acţiunii enzimei care transformă angiotensina I inactivă în angiotensină II, care este un puternic constrictor arterial. Absenţa acestei substanţe permite dilatarea arterelor şi scăderea tensiunii arteriale. Inhibitorii ECA se administrează pe cale bucală; ei includ captopril, enalapril, perindopril (Coversyl) şi ramipril (Tritace). Posibilele reacţii adverse includ: stare de slăbiciune, ameţeli, pierderea apetitului şi erupţii tegumentare;

inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI - selective serotonin reuptake inhibitor) - medicamente antidepresive care acţionează prin blocarea reabsorbţiei neurotransmiţătorului serotonină. Efectul este de prelungire a acţiunii serotoninei la nivelul encefalului. În această categorie intră: citalopram, fluoxetine, fluvoxamine, paroxetine şi sertraline. Efectele adverse includ: agitaţie şi greţuri;

inhibitorii acetilcoiinesterazei - clasă de medicamente care blochează acţiunea acetilcoiinesterazei, o enzimă care descompune rapid neurotransmiţătorul acetilcolină. Acest neurotransmiţător este centrul interconectării funcţionale între celulele nervoase din stratul extern (cortex) al creierului; deteriorarea timpurie a funcţiei cognitive din boala Alzheimer este asociată cu reducerea nivelurilor de acetilcolină. Prin inhibarea descompunerii acetilcolinei, inhibitorii acetilcoiinesterazei sunt de ajutor în scăderea lentă a ratei de declin cognitiv în stadiile precoce ale demenţei, dar nu opresc evoluţia bolii. În acest grup sunt incluse donepezil (Aricept), galantamine (Reminyl) şi rivastigmine (Exelon). Aceste medicamente se administrează pe cale bucală;

injecţie - introducerea în ţesuturi a unor substanţe medicamentoase cu ajutorul unei seringi; medicamentul se introduce pe această cale deoarece ar fi distrus de sucurile digestive dacă ar fi înghiţit. Injecţiile pot fi: intradermice (în grosimea dermului), subcutanate (sub piele - de exemplu insulina), intramusculare, intravenoase (pentru ca medicamentul să fie absorbit rapid), intraarteriale, intracradiace etc.;

injecţie depot - administrarea unei formule medicamentoase care se elimină lent şi se absoarbe gradat, astfel încât substanţa activă poate acţiona o perioadă mai lungă de timp decât injecţiile standard. Se administrează de obicei intramuscular. Ca exemplu sunt contraceptivele hormonale;

injecţie intracitoplasmatică directă (DICI - direct intracytoplasmatic injection) - denumire folosită în trecut pentru injectarea intracitoplasmatică de spermatozoizi;

inlay - obturaţie dentară pregătită în laborator după amprenta cavităţii. Se poate confecţiona din metal, porţelan sau acrilat;

ino - element de compunere care introduce în termeni referirea la o fibră sau la un ţesut fibros;

inoculare - 1. introducerea unui agent infecţios într-o gazdă sau într-un mediu de cultură, în scopul de a favoriza multiplicarea şi activitatea sa; 2. administrarea la om şi animal de vaccinuri în scop preventiv sau terapeutic;

inoculum - material de însămânţat;

inosine pranobex - medicament antiviral, care se administrează pe cale bucală în tratamentul infecţiilor cu virus Herpes simplex (herpes genital, herpes simplu);

inotrop - agent care afectează contracţia muşchiului cardiac. Medicamente ca dobutamine şi enoximone au acţiune inotrop-pozitivă, stimulând contracţia muşchiului cardiac şi producând creşterea ritmului cardiac. Medicamentele beta-blocante, cum este propranololul, reduc contracţia muşchiului cardiac, scăzând astfel frecvenţa cardiacă;

înnăscut - termen care descrie o caracteristică sau o afecţiune prezentă la naştere şi care este moştenită de la părinţi;

întârziere în creşterea intrauterină (IUGR - intrauterine growth retardation) - condiţie caracterizată printr-o greutate foarte mică la naştere în comparaţie cu vârsta gestaţională. Cauzele sunt: boli ale mamei (de exemplu: infecţii, malnutriţie, hipertensiune arterială, fumat şi alcoolism), condiţii socio-economice deficitare, sarcină multiplă (de exemplu, gemeni) şi boli fetale. Se poate asocia cu naşterea înainte de termen;

întârziere în dezvoltare - întârziere considerabilă de dezvoltarea fizică şi mentală la copii în comparaţie cu cei de aceeaşi vârstă. Poate avea multe cauze. Întârzierea globală reprezintă încetinirea dezvoltării copilului pe toate planurile;

inozitol 1,4,5-trifosfat (IP3) - mesager secundar cu viaţă scurtă, format din hidroliza fosfatidilinozitol 4,5-bifos- fonat. Receptorii legaţi de un ligand specific (de exemplu, serotonina, receptorii activaţi de acetilcolina M1) activează o proteină G, care stimulează fosfolipaza C şi hidrolizează fosfatidilinozitol 4,5-bifosfonatul în 2 molecule de mesageri secundari: IP3 şi diacilglicerol. IP3 eliberează calciul care activează o kinază, care la rândul ei activează o proteină ţintă, producând un răspuns celular, de exemplu contracţia muchilor netezi şi eliberarea de glucoză, histamină etc. IP3 există doar câteva secunde, după care este transformat în inozitol sub acţiunea unor enzime;

inozitol - compus similar cu hexoza, constituent al unor fosfolipide celulare. Este prezent în majoritatea alimentelor, în special în tărâţele din cereale. Este considerat de unii specialişti o vitamină, dar poate fi sintetizat de multe animale şi nu există nici o dovadă că este un nutriment esenţial pentru om;

insectă - un membru al clasei de artropode Insecta din subfiliumul Uniramia, care include aproximativ un milion de specii. Insectele sunt răspândite pe tot globul. Corpul lor este alcătuit din cap, torace şi abdomen, care prezintă trei perechi de picioare articulate. Această clasă cuprinde două subclase: Apterygota (fără aripi) şi Pterygota (cu aripi). Unele dintre aceste specii au importanţă medicală. Diferite specii de insecte hematofage transmit boli tropicale; de exemplu femela ţânţarului Anopheles transmite malaria, iar musca tsetse transmite boala somnului. Muşcătura păduchelui provoacă iritaţie locală şi secundară, infecţie bacteriană;

insecticid - substanţă utilizată pentru distrugerea insectelor. Ideal, un insecticid nu trebuie să fie toxic pentru om sau animale, dar compuşii cu putere mare insecticidă prezintă pericol de intoxicaţie. Unele insecticide conţin compuşi organo-fosforici şi fluoruri; dacă sunt înghiţiţi accidental, produc leziuni ale sistemului nervos; de aceea, utilizarea lor trebuie să se facă sub control strict;

inseminare - introducerea spermatozoizilor în vagin;

inseminare intrauterina (IUI - intrauterine insemination) - procedeu de concepţie asistată în cazuri de sterilitate masculină determinată de incapacitatea spermatozoizilor de a penetra mucusul cervical sau membrana ovulului. Spermatozoizii, care sunt trataţi chimic in vitro pentru a le îmbunătăţi motilitatea şi reacţia acrozomului, sunt injectaţi în cavitatea uterină prin vagin;

inseminare subzonală (SUZI - subzonal insemination) - metodă de concepţie asistată în cazuri de sterilitate determinată de incapacitatea spermatozoizilor de a penetra ovulul. Folosind tehnicile de fertilizare in vitro, un număr mic de spermatozoizi (nu mai mult de şase) este injectat prin zona pellucida în spaţiul perivitelin (care acoperă membrana oului). Dacă se produce ulterior fertilizarea, blastocistul este implantat în uterul mamei;

inserţie (în anatomie) - punctul de fixare a unui organ sau părţi de organ, pe un altul, de obicei mai rezistent. De exemplu, inserţia tendonului pe os, care este relativ mobilă când muşchiul se contractă;

insolaţie - afecţiune provocată de expunerea excesivă la radiaţiile solare;

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment