insomnie - imposibilitatea de a dormi. Poate fi asociată cu o boală, în special cele însoţite de dureri, dar de cele mai multe ori este cauzată de stres, griji, excitanţi nervoşi;
insomnie - imposibilitatea de a dormi
insomnie familială fatală - afecţiune genetică rapid progresivă, cu transmitere autosomal dominantă. Este o boală foarte rară şi este asociată cu proteina prionică (PrP); pare să fie provocată de aceleaşi mutaţii ca cele din boala Creutzfeldt - Jakob. Apare la anumite rude care poartă mutaţia GAC-AAC a codonului 178 din gena prionului. Vârsta de debut variază substanţial de la sfârşitul decadei 4 la începutul decadei 7; vârsta medie este de 40 de ani. Modificările din substanţa cenuşie sunt localizate în nucleii talamici, ducând la afectarea ciclului somn/veghe. În stadiile precoce ale bolii, pacienţii pot să aibă dificultăţi de adormire şi dificultăţi motorii intermitente. Acest sitadiu poate să dureze mai multe luni, dar în cele din urmă evoluează spre insomnie, mioclonus, hiperactivitate simpatică şi demenţă. Durata medie a bolii este de 13 luni;

instilaţie - metodă terapeutică prin care se administrează sub formă de picături, diferite medicamente, pe mucoase;

instinct - complex înnăscut de reflexe necondiţionate care asigură diferitele forme de adaptare ale fiinţelor la mediu;

instituţie medicală de reabilitare - instituţie de supraveghere profesională pentru reabilitarea bolnavilor cu boli psihice, care au părăsit spitalul şi care sunt capabili să muncească, dar nu sunt apţi pentru o viaţă independentă;

insuficienţa acomodării - afectarea reflexului de acomodare, frecvent ea rezultat al unui traumatism, al unei boli sau a administrării unor medicamente;

insuficienţa convergenţei - afecţiune dobândită în care ochii nu se pot roti spre interior îndeajuns pentru reunirea imaginilor separate în vederea de aproape;

insuficienţă - stare de inferioritate fiziologică a unui organ de a-şi îndeplini funcţiile. De exemplu: insuficienţa renală, insuficienţa cardiacă, insuficienţa hepatică etc.;

insuficienţă cardiacă - afecţiune determinată de incapacitatea cordului de a pompa şi propulsa sângele în organism. Poate afecta inima stângă, inima dreaptă sau ambele. Insuficienţa cardiacă stângă (sau ventriculară stângă) poate fi datorată unei hipertensiunii arteriale, insuficienţei aortice sau mitrale, coarctaţiei de aortă, cardiopatiei ischemice, unei miocardopatii etc. Insuficienţa cardiacă stângă provoacă hipertensiune şi stază în plămâni (edem pulmonar), care duce la apariţia dispneei la efort, şi apoi în repaus. Insuficienţa cardiacă dreaptă este, de cele mai multe ori, consecutivă unei hipertensiuni arteriale pulmonare, cauzată la rândul ei de o afecţiune, pulmonară, sau poate fi datorată unei cardiopatii congenitale (stenoză pulmonară, de exemplu). Ea creează o hipertensiune în sistemul venos cu apariţia dilatării venelor jugulare, hepatomegalie, edeme. O insuficienţă ventriculară stângă poate să se complice cu o insuficienţă ventriculară dreaptă, putându-se ajunge la insuficienţa cardiacă globală. Tratamentul constă în repaus, dietă hiposodată, medicamente diuretice (de exemplu, furosemid) şi derivaţi digitalici (de exemplu, digoxin). Defectele structurale, cum ar fi o boală valvulară, pot fi corectate-chirurgical.

insuficienţă cervico-istmică - dilataţie spontană anormală a colului uterin, care apare în al doilea trimestru de sarcină. Membranele bombează, se rup apoi, şi fătul este expulzat prematur. Sinonim: incompetenţă cervico-istmică;

insuficienţă mitrală - incapacitatea valvei mitrale de a se închide, rezultând un flux retrograd din ventriculul stâng în atriul stâng. Cel mai frecvent, este rezultatul unei afectări reumatismale (reumatism articular acut), dar poate apărea şi ca o complicaţie a unui infarct miocardic (disfuncţia muşchilor papilari) sau unei cardiomiopatii. De asemenea, poate fi congenitală. Manifestările sale clinice includ: dispnee, fibrilaţie atrială, embolie, hipertrofie ventriculară stângă şi suflu sistolic. Insuficienţa mitrală moderată poate fi lipsită de manifestări clinice şi nu necesită tratament, dar în cazurile severe, valva afectată poate fi înlocuită cu una artificială (protezare mitrală);

insuficienţă multiplă de organe (MOF - multi-organ failure) - stadiul terminal al bolilor grave;

insuficienţă renală în stadiu terminal - stadiul cel mai avansat al insuficienţei renale, caracterizată prin scăderea ratei de filtrare glomerulară (GFR) la 5 ml/min (normal este 120 ml/min);

insuflaţie - introducerea, de obicei sub presiune, a aerului, a unui gaz sau a unor corpuri solide pulverizate într-o cavitate a corpului;

insula - porţiune a cortexului cerebral care acoperă corpus striatum; în creierul adult este situat în partea profundă a fisurii laterale;

insulă (în anatomie) - arie de ţesut sau grup de celule diferenţiate net de ţesutul din jur;

insulă centrală - arie de ridicare semnificativă a ţesutului central (> 1,5 dioptrii) văzută la topografia corneeană după chirurgia laser refractivă. Poate rezulta după o recuperare postoperatorie deficitară;

insulele lui Langerhans - grupuri mici de celule endocrine situate în pancreas. Există trei tipuri histologice principale: alfa (a), care secretă glucagon; beta (P) care secretă insulină şi delta (8) care secretă somatostatină şi polipeptidul pancreatic;

insulinază - enzimă, care se găseşte mai ales în ţesutul hepatic şi cel renal, şi care inactivează insulina;

insulină - hormon pancreatic hipoglicemiant de natură haloproteică (produs de celulele beta din insulele lui Langerhans). Secreţia de insulină este stimulată de concentraţiile crescute de glucoză din sânge. Lipsa sau insuficienţa acestui hormon duce la apariţia diabetului zaharat, în care apar niveluri crescute de glucoză în sânge şi urină. Această boală se tratează eficient cu insulină administrată injectabil;

insulină isophane - tip de insulină în care moleculele de insulină sunt combinate cu moleculele de protamină pentru a încetini rata de absorbţie la locul injectării. Insulina este eliberată continuu din piele în circuitul sangvin pentru a stabiliza glucoza sangvină pe o perioadă lungă de timp;

insulinom - tumoră a celulelor, beta din insulele Langerhans pancreatice, caracterizată prin hipersecreţie de insulină. Simptomele includ: cefalee, confuzie, tulburări vizuale, astenie motorie, ataxie, transpiraţii, senzaţie de foame, nervozitate, episoade de lipotimie, ca şi alte manifestări ale hipoglicemiei. Tumorile unice pot fi extirpate chirurgical. Tumorile multiple de mici dimensiuni nu pot fi extirpate chirurgical, dar pot răspunde la medicamente toxice pentru celulele beta, cum este diazoxidul;

integrare - 1. unificare prin fuzionarea funcţională a părţilor componente în urma intervenţiei a două mecanisme deosebite; 2. includerea în personalitatea individului a unor evenimente, date sau emoţii; 3. construirea prin adaos;

integument - tegument, piele;

inter - element de compunere care introduce în termeni sensul de poziţie mijlocie. De exemplu, intercostal (situat între două coaste), interfază (timpul intermitotic), intertrohanter (situat între trohantere);

intercalar - termen care descrie o structură, un ţesut, inserat sau situat între alte două structuri (de exemplu, neuron intercalar);

intercelular - situat sau care apare între două celule;

intercostal (muşchiul) - muşchi care ocupă spaţiul dintre coaste şi care este responsabil de unele mişcări ale acestora. Muşchii intercostali externi sunt situaţi superficial; au ca acţiune ridicarea coastelor în timpul inspiraţiei; muşchii intercostali interni sunt situaţi mai profund şi au ca acţiune coborârea coastelor în timpul expiraţiei;

intercurent - termen care se aplică unei infecţii contractată de un pacient suferind de a altă infecţie sau boală;

interfază - perioada dintre două diviziuni (timp intermitotic).în această fază, nucleul nu se mai divide, dar au loc modificări atât în nucleu, cât şi în citoplasmă, care duc la dezvoltarea deplină a celulelor fiice. Sinonim: interkinesis;

interferon - substanţă sintetizată de celulele gazdă sub acţiunea unui virus şi care are capacitatea de a inactiva dezvoltarea acestuia. Interferonul este activ împotriva a numeroase virusuri, dar fiecare tip de interferon este eficient doar pe speciile care îl produc. Există 3 tipuri de interferon uman: alfa (din leucocite), beta (din fibroblaste) şi gamma (din limfocite). Interferonul uman poate fi produs astăzi în celule bacteriene prin inginerie genetică, pentru utilizarea în scopuri medicale. Interferonul alfa (Intron A, Roferon A, Viraferon) este utilizat în tratamentul hepatitei B, hepatitei C şi al unor tipuri de cancer; peginterferonul alfa (ViraferonPeg) este utilizat pentru hepatita C, iar interferonul beta (Avonex, Betaferon, Rebif) pentru scleroza multiplă. Efectele adverse, care includ simptome asemănătoare celor din gripă, letargie şi depresie, pot fi uneori destul de grave.

interleukine - familie de proteine care controlează unele aspecte ale hematopoiezei si ale răspunsului imun. Interleukina 2 (IL-2) stimulează transformarea limfocitelor T în celule killer, active împotriva celulelor canceroase şi este încă cercetat pentru tratamentul cancerului; interleukina 2 recombinată (aldesleukin, Proleukin), administrată prin injecţii subcutanate, poate fi eficientă în tratamentul hipernefromului (carcinomul cu celule renale);

interneuron - neuron din sistemul nervos central care leagă diferiţi neuroni formând un arc reflex. Posedă numeroase ramificaţii (dendrite), care creează numeroase şi complexe căi de legătură în interiorul creierului şi al măduvei spinării;

internod - porţiune a fibrei nervoase dintre strangulaţiile inelare Ranvier învecinate, unde teaca de mielină lipseşte;

interoceptori - organe terminale nervoase situate în viscere, primind stimulii activităţii viscerale (digestia, excreţia, circulaţie etc.);

interparietal (osul) - os care se află între cele două oase parietale. Sinonim: os inca;

interpeduncular - situat între pedunculii cerebrali sau cerebelari;

intersexuat - organism care prezintă caractere intermediare între cele tipic masculine si tipic feminine;

interstiţiu - ţesutul conjunctivo-vascular de susţinere a unui organ parenchimatos;

intertrigo - leziune inflamatorie cutanată localizată la nivelul plicilor (de exemplu, plică inghinală sau submamară), în special la persoanele obeze, constând dintr-un eritem mai mult sau mai puţin întins, bine delimitat, uneori zemuind, provocat de fricţiune şi transpiraţie; deseori, este exacerbată de suprainfecţie, în special cu Candida;

intestin - parte a tractului digestiv care se întinde între stomac şi anus. Este divizat în două mari părţi: intestinul subţire şi intestinul gros. Intestinul subţire este împărţit în duoden, jejun şi ileon. La acest nivel are loc majoritatea proceselor digestiei şi absorbţiei. Suprafaţa internă a mucoasei care căptuşeşte intestinul subţire este mărită prin prezenţa unor prelungiri în formă de deget de mănuşă numite vilozităţi intestinale. Glandele din stratul mucos al intestinului secretă enzime şi mucus. Intestinul gros este format din cec (caecum), apendicele vermiform, colon şi rect (rectum). La nivelul intestinului gros se resoarbe apa din conţinutul intestinal, care este expulzat prin mişcări musculare ritmice.

intima - 1. stratul intern al peretelui unei artere sau unei vene. Este format dintr-o pătură de celulele endoteliale şi o membrană elastică; sinonim: tunica intimă; 2. stratul intern a numeroase organe;

intoleranţă - imposibilitatea organismului de a suporta anumiţi agenţi, care în mod normal nu sunt toxici. De exemplu, intoleranţa la un anumit medicament, manifestată prin variate efecte adverse;

intoxicaţie - stare caracterizată prin modificări patogenice organice sau funcţionale determinate de substanţe toxice, cum ar fi alcoolul sau metalele grele;

intra - element de compunere care arată o poziţie sau formarea în interiorul elementului indicat de cuvântul la care este ataşat. De exemplu, intralobular (în interiorul unui lobul), intraosos (în interiorul unui osoase), intrauterin (în interiorul uterului);

intracameral - în interiorul unei camere, cum este camera anterioară sau posterioară a ochiului. În anestezia intracamerală, se injectează un anestezic în interiorul camerei anterioare a ochiului, în timpul unei intervenţii chirurgicale;

intracelular - situat sau care apare în interiorul unei celule;

intracisternal - situat în cisterna magna;

intracorneean - situat în interiorul corneei;

intracranian - situat în interiorul craniului;

intradermic - situat în piele. Injecţia intradermică se face în tegument;

intramuscular - situat într-un muşchi. Injecţia intramusculară se face strict în muşchi;

intraocular - situat în interiorul globului ocular. Implantul intraocular de cristalin este un cristalin din material plastic plasat în interiorul ochiului după extracţia de cataractă, pentru a înlocui cristalinul natural;

intrastromal (în oftalmologie) - situat în stroma corneei;

intratecal - 1. situat în interiorul meningelor măduvei spinării. De exemplu, injecţia intratecală (intraspinală) se efectuează în meninge; 2. în interiorul unei teci, de exemplu teaca unui nerv;

intravenos - situat în interiorul unei vene;

intra vitam (lb. latină) - în timpul vieţii, intravital;

intravitrean - în interiorul umorii vitroase a ochiului;

introiecţie (în psihanaliză) - procesul de adoptare a calităţilor unei alte persoane. Poate fi o formă a mecanismului de apărare;

introitus (în anatomie) - intrarea într-o cavitate, gaură, orificiu (de exemplu, orificiul vaginal);

introversiune - 1. întoarcerea spre înăuntru a unui organ cavitar (de exemplu, uterul); 2. trăsătură de personalitate caracterizată printr-un interes mai crescut asupra propriei persoane decât asupra lumii exterioare. Persoanele cu această trăsătură (introvertiţi), măsurată prin chestionare şi teste psihologice, tind să aibă puţini prieteni, le place să persiste în activităţi o dată începute şi sunt susceptibili pentru o permanentă condiţionare. Introversia a fost de scrisă pentru prima dată de Cari Jung, ca o tendinţă de autodistanţare de ceilalţi;

intubaţie - introducerea unei sonde sau a unui cateter în interiorul unui organ tubular, în scop terapeutic sau diagnostic; Intubaţia gastrică se efectuează pentru a preleva probe din conţinutul stomacal pentru analize sau pentru a administra direct în stomac diferite substanţe medicamentoase. În intubaţia endotraheală, o sondă este inserată prin cavitatea bucală în trahee pentru menţinerea liberă a căilor aeriene la un pacient inconştient sau anesteziat. Se poate introduce şi pe cale nazală, sub control laringoscopic. Prin această metodă, se realizează o protecţie foarte bună a căilor respiratorii faţă de vărsături;

intumescenţă (intumescentia) - 1. umflarea sau creşterea în volum a unui organ; 2. (în anatomie) formaţiune anatomică tumefiată, umflată. De exemplu, intumescentia cervicalis este porţiunea dilatată superioară a măduvei spinării, de la nivelul căreia pornesc rădăcinile plexului cervico-brahial;

inulină - carbohidrat cu greutate moleculară mare, utilizat în testul funcţiei renale numit clearance la inulină. Inulina este filtrată din sânge de către rinichi. Prin introducerea ei în sânge şi măsurarea cantităţii care apare în urină după o perioadă dată, se poate calcula cât a filtrat rinichiul în timpul dat;

invaginaţie - telescopareă, pătrunderea unei porţiuni dintr-un tub flexibil în el însuşi. Invaginaţia intestinală apare cel mai frecvent la copiii mici (sub 4 ani). Deoarece conţinutul intestinal este împins de undele peristaltice, tot mai mult intestin este implicat în invaginaţii, ducând în final la obstrucţie. Simptomele includ: paliditate, vărsături, eliminarea de scaune însoţite de o substanţă gelatinoasă roşie; dacă nu se intervine chirurgical de urgenţă, poate apărea şocul, ca urmare a gangrenei intestinale. O clismă cu bariu sau cu Gastrografin poate confirma diagnosticul şi, în multe cazuri, poate chiar rezolva invaginarea;

invazie - 1. răspândire a cancerului în ţesuturile din jur; este una din manifestările caracteristice ale malignităţii; 2. stadiu în evoluţia unei boli infecţioase care durează de la apariţia primelor semne de boală până la instalarea fenomenelor clinice caracteristice perioadei de stare;

inversiune - 1. anomalie cromozomială caracterizată printr-o schimbare a ordinii genelor, rezultatul a două rupturi, urmate de inversarea fragmentului cuprins între ele. Sunt două tipuri: inversiunea paracentrică (rupturile au survenit de aceeaşi parte a centromerului şi, evident, nu modifică forma cromozomului) şi inversiune pericentrică (rupturile au avut loc de ambele părţi ale centromerului; deoarece este inclus şi centromerul, forma cromozomului poate fi modificată, astfel un cromozom acrocentric poate fi transformat într-unui metacentric); 2. întoarcerea către interior sau către afară a unui organ sau a unei părţi a acestuia. De exemplu, inversiunea uterină se caracterizează printr-o invaginare a uterului, al cărui fund se deprimă, ajunge la nivelul colului şi se poate chiar exterioriza complet din căile genitale. Apare, de obicei, după o naştere.

iodism - intoxicaţie cu iod. Manifestările caracteristice sunt colorarea cavităţii bucale şi mirosul respiraţiei. Apar vărsaturi de culoare galbenă sau albăstruie, dureri şi arsuri la nivelul faringelui, sete intensivă, diaree, ameţeli, slăbiciune şi convulsii. Tratamentul de urgenţă include administrarea de amidon sau fluor în apă şi lavaj cu soluţie de tiosulfat de sodiu;

IOL - implant intraocular de cristalin;

ion - atom sau grup de atomi care au pierdut unul sau mai mulţi electroni, producând modificări electrice şi, de aceea, devenind mai activi chimic;

ionizare - procesul de transformare a unui atom sau grupuri de atomi în ioni. Unele molecule ionizează în soluţii. Ionii pot fi produşi, de asemenea, când radiaţiile ionizante dislocă unul sau mai mulţi electroni dintr-un atom sau moleculă. Aceasta poate fi dăunătoare pentru ADN-ul celular, ducând la apariţia tumorilor sau a defectelor genetice;

ionoforeză - tehnică de introducere de medicamente sub formă de ioni, printr- un curent continuu. Se foloseşte în stomatologie pentru sterilizarea canalelor dentare sau pentru introducerea ionilor de salicilat în piele în tratamentul durerilor reumatice profunde. Sinonim: iontoforeză;

IOUS (intraoperativ ultrasound examination) - examen ultrasonic intraoperator;

ipecacuanha - extract din planta Psychotria ipecacuanha, utilizat în doze mici, mai ales sub formă de tinctură sau sirop, ca expectorant în tratamentul tusei sau pentru inducerea vomei. Are acţiune iritativă pe sistemul digestiv, de aceea dozele mari pot produce tulburări digestive grave;

ipohondrie - preocupare exagerată pentru propria sănătate, cu teama obsesivă de a fi bolnav. Ipohondria este un sindrom foarte răspândit. În grade diferite, ipohondria se găseşte la persoanele anxioase, deprimate sau psihastenice. În formele sale grave, îmbracă aspect delirant şi halucinatoriu. În DSM-IV este clasificată ca sindrom ipohondrie, iar în ICD-10 ca tulburare ipohondriacă. Tratamentul ipohondriei depinde de structura psihologică a pacientului. În majoritatea cazurilor, se asociază sedative, măsuri de igienă (relaxare, exerciţiu fizic) şi psihoterapie, dar afecţiunea este frecvent cronică;

ipoteza dopaminergică - teorie care susţine că schizofrenia este produsă de tulburări ale metabolismului dopaminei şi poate fi tratată cu medicamente (de exemplu: chlorpromazine) care antagonizează acţiunile sale ca neurotransmiţător;

ipratropium - medicament anticolinergic utilizat ca bronhodilatator în tratamentul obstrucţiei cronice reversibile de căi respiratorii. Se administrează în inhalaţii; efectele sale adverse includ greţuri, palpitaţii şi cefalee. Denumire comercială: Atrovent, Respontin.

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

RECENT

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Despre tonifierea abdomenuluiDespre tonifierea abdomenului
26.03.2019

Mușchii abdominali reprezintă una dintre primele zone pe care multe persoane sunt dornice să le lucreze din moment ce încep sa piardă  [ ... ]

Aloe Vera, beneficii tămăduitoareAloe Vera, beneficii tămăduitoare
26.03.2019

Aloe vera a rămas până în zilele noastre un leac de încredere care rezistă cu stoicism în fața produselor avansate pe care cercetăt [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment