kariokinesis - diviziunea nucleului celulei, care are loc în timpul diviziunii celulare înainte de diviziunea citoplasmei (citochineză). Sinonim: cariokineză;
kariolisis - procesul de dizolvare a nucleului celular care apare în necroza celulară şi este precedat de fragmentarea nucleului (karyorrhexis). Sinonim: carioliză;
Kartagener (sindromul) - afecţiune ereditară caracterizată prin localizarea organelor interne în partea opusă localizării normale (de exemplu, cordul este situat în dreapta); se asociază cu sinuzită şi bronşiectezia;
Kawasaki (boala) - afecţiune de cauză necunoscută care apare la copiii mici, de obicei înainte de vârsta de 5 ani; se caracterizează prin febră, conjunctivită, inflamaţia buzelor, cavităţii bucale şi a faringelui, rash generalizat, şi înroşirea mâinilor şi a tălpilor. Apoi, apare descuamarea la nivelul degetelor de la mâini şi picioare. Febra persistă frecvent 1-2 săptămâni. La aproximativ 1/5 dintre copii apare afectarea arterelor coronariene şi a muşchiului cardiac (miocard), producând miocardita şi anevrism al arterelor coronare. Aproximativ 2% dintre cazuri sunt fatale. Anevrismele se rezolvă deseori spontan, dar lent. Tratamentul se face cu aspirină; un tratament mai recent constă în administrarea de gammaglobulină pentru a reduce riscul apariţiei bolii arterelor coronare. Sinonim: sindromul nodului limfatic muco-cutanat;
Kayser-Fleischer (inelul) - inel de culoare brun-roşcată sau brun-verde la periferia corneei, uneori vizibil cu ochiul liber. Apare datorită depunerii de cupru şi este un semn al bolii Wilson. De cele mai multe ori se descoperă întâmplător la un examen oftalmologic;
Kegel (exerciţiile) - metodă de exerciţii de reabilitare a muşchilor planşeului pelvin, care duc la vindecarea a 50-80 % dintre pacienţii cu incontinenţă urinară de stres. Sinonim: exerciţii pentru planşeul pelvian;
Kehr (semnul lui) - durere la nivelul umărului stâng, cauzată de iritaţia suprafeţei inferioare a diafragmului de o hemoragie produsă prin ruptura de splină. Impulsurile dureroase sunt transmise pe calea nervului frenic;
Kell (antigene) - grup de antigene care pot fi sau nu prezente pe suprafaţa eritrocitelor, reprezentând baza grupelor sangvine. Acest grup este important în reacţiile posttransfuzie sangvină;
Keller (operaţia) - intervenţie chirurgicală pentru hallux valgus sau pentru hallux rigidus. Constă în excizia bazei falangei proximale (prima falangă) a halucelui; spaţiul rămas este acoperit cu ţesut fibros. Halucele va fi mai scurt şi balant;
kelvin - unitate de măsurare a temperaturii în SI, care este definită ca 1/273,16 din punctul triplu al apei. Temperatura în grade Kelvin este egală cu temperatura în grade Celsius + 273,15. Simbol: K;
kerat-, kerato - element de compunere care introduce în termeni referirea la: 1. cornee. De exemplu, keratopatie (boală a corneei); 2. ţesut cornos;
keratalgie - durere la nivelul corneei, în special la nivelul tegumentului;
keratectazie - protruzie a corneei la nivelul unei cicatrice (care este mai subţire decât ţesutul corneean normal);
keratectomie - îndepărtare pe cale chirurgicală a unei porţiuni din cornee, de obicei stratul superficial. Această intervenţie se practică astăzi cu laser-excimer, fie pentru a corecta erorile de refracţie (miopie, hipermetropie), fie pentru refacerea suprafeţei corneene (keratectomia fotorefractivă; PRK- photorefractive keratectomie), fie pentru îndepărtarea ţesutului corneean bolnav (keratectomie fototerapeutică);
keratectomie fotorefractivă (PRK - photorefractive keratectomy) - metodă folosită la pacienţii cu miopie mică sau medie. Laserul excimer este folosit pentru aplatizarea ţesutului corneean central prin fotoablaţie. Epiteliul corneean este îndepărtat înainte de fotoablaţie şi, în general, durează 3 zile până se regenerează. PRK este folosită şi pentru tratarea astigmatismului.
keratectomie lamelară automată (ALK - automated lamellar keratectomy) - excizie a straturilor externe ale corneei folosind un keratom automat. Este parte dintr-o intervenţie chirurgicală ce modifică forma corneei în corectarea erorilor de refracţie;
keratinizare - proces de încărcare cu cheratină a celulelor, care apare în epiderm şi în anexele sale (păr, unghii etc.); celulele se turtesc, îşi pierd nucleii şi sunt umplute cu cheratină astfel încât suprafeţele lor se apropie. Sinonim: cornificare;
keratită - inflamaţia corneei. Ca simptome se descriu: lăcrimare, senzaţie de corp străin, durere şi vedere înceţoşată. Poate fi datorată unor agenţi fizici sau chimici (abraziune, expunere la praf, substanţe chimice, radiaţiile ultraviolete etc.), sau unor infecţii. În keratita discoidă, afectând stroma corneeană, apare un edem profund al corneei, localizat, în formă de disc, asociat cu irita şi urmând frecvent keratitei epiteliale; reprezintă probabil un răspuns imunologic la o infecţie virală, cel mai frecvent cu virus herpes simplex. Keratita filamentoasă este o formă de keratită care prezintă aspectul de filamente aderente la faţa anterioară a corneei, cu apariţia unei eroziuni corneeane care provoacă dureri până la vindecare. Keratita punctată se caracterizează prin opacităţi fine, punctiforme diseminate sau leziuni ale epiteliului corneean la nivelul unuia sau ambilor ochi. Keratitele care nu sunt de origine infecţioasă de obicei răspund la punerea în repaus a ochiului până la vindecare; keratitele de origine infecţioasă răspund la tratament antibiotic.
keratoacantom - nodul rotund, ferm, de obicei de culoarea pielii cu margini în pantă abruptă şi cu un crater caracteristic central care conţine material keratinos. Debutul este rapid, de obicei dimensiunile sale ajungând la 5 cm în 2 luni şi dispare treptat în următoarele câteva luni. Bărbaţii sunt mai frecvent afectaţi decât femeile, mai ales la vârste cuprinse între -50 şi 70 de ani. Apare localizat mai ales la faţă; cauza nu este cunoscută. Vindecarea spontană lasă o cicatrice inestetică, de aceea trebuie tratat prin chiuretaj şi cauterizare, sau excizie chirurgicală;
keratocel - hernia membranei Descemet printr-o ulceraţie corneeană invadantă în profunzime. Sinonim: descemetocel;
keratoconjunctivită - inflamaţie simultană a conjunctivei şi a corneei. Keratoconjunctivita sicca este o formă de keratoconjunctivită caracterizată prin uscăciunea corneei prin deficienţa producţiei de lacrimi. Se poate asocia cu unele afecţiuni sistemice, cum ar fi sindromul Sjogren, lupusul eritematos sistemic, scleroza sistemică şi sarcoidoza;
keratoconus - corneea conică; ectazie lent progresivă a corneei, de obicei bilaterală, cu debut între 10 şi 20 de ani. Forma de con pe care o ia corneea produce modificări majore în puterea de refracţie a ochiului şi necesită schimbarea frecventă a ochelarilor;
keratoglobus - afecţiune congenitală a ochiului care constă în deformarea globuloasă a corneei. Sinonim: megalocornee;
keratomalacie - afecţiune asociată cu carenţa de vitamină A şi malnutriţia proteino-calorică, caracterizată printr-o cornee uscată, voalată şi care se denudează. Sinonim: keratita uscată; xeroftalmia;
keratomileusis intrastromal - intervenţie chirurgicală pentru corectarea unei miopii grave. Se creează o langhetă de ţesut corneean cu ajutorul microkeratomului, este întoarsă înapoi, iar apoi patul stromal este sculptat; în marea majoritatea a cazurilor, langheta aderă strânsă la patul stromal, fără să mai necesite suturi. Tratamentul cu laser excimer, care este uşor de efectuat, este astăzi introdus în clinică pentru rezolvarea miopiilor severe;
keratopatie - termen generic utilizat pentru orice afecţiune a corneei;
keratopatie buloasă - afecţiune a corneei datorată disfuncţiei endoteliului corneean. Se manifestă prin edem corneean cu apariţia de bule mici pline cu lichid pe suprafaţa corneei, determinând diminuarea vederii;
keratopatie - în bandă depunerea de calciu în straturile superficiale ale corneei, de obicei ca o linie orizontală începând de la periferie spre centru. Se asociază cu unele boli cronice de ochi, ca de exemplu uveita cronică;
keratoplastie - procedeu chirurgical de înlăturare a unei porţiuni de cornee distrusă şi înlocuirea cu o grefă de cornee preluată de la un donator. Dacă este necesar să fie înlocuite toate straturile corneei, atunci procedeul se numeşte keratoplastie penetrantă; dacă se înlocuieşte doar stratul superficial, atunci se numeşte keratoplastie lamelară, care prezintă un risc de infectare postoperatorie mult mai scăzut. Sinonim: transplant corneean;
keratoproteză - proteză optică transparentă care se implantează în cornee pentru a înlocui o zonă opacifiată. Are un procent de reuşită scăzut şi, de aceea, se utilizează doar când keratoplastia nu se poate realiza;
keratoscop - instrument pentru aprecierea curburii corneei, reprezentat de un disc prevăzut cu o serie de cercuri concentrice albe şi negre. Examinatorul priveşte printr-o lentilă mică în centru la reflectarea inelelor în corneea pacientului. O cornee normală va reflecta imagini concentrice regulate ale inelelor; o cornee anormal curbată (de exemplu, keratoconus) sau cu cicatrice va reflecta inele distorsionate. Cu ajutorul keratoscoapelor modeme se poate obţine şi o imagine de contur a suprafeţei corneene. Sinonime: aberoscop, astigmatoscop, discul Placido;
Keratoza actinică (solară) - este o leziune keratozică precanceroasă, care reprezintă consecinţa neplăcută, frecventă, a multor ani de expunere solară. Persoanele cu păr blond sau roşu şi cu piele albă sunt foarte susceptibile.
Keratozele seboreice (verucile seboreice) - leziuni epiteliale superficiale pigmentate, care sunt de obicei verucoase, dar pot să apară ca papule netede; cauza este necunoscută; apar frecvent la adult sau vârstnic, cel mai adesea pe trunchi sau tâmple; nu sunt leziuni premaligne şi nu necesită tratament decât dacă sunt iritate, pruriginoase sau supărătoare din punct de vedere estetic;
keratotom - instrument utilizat pe secţionarea corneei. Cel mai simplu tip de keratotom este prevăzut cu o lamă triunghiulară ataşată la un mâner, cele mai performante au lama rotativă sau oscilantă. În keratectomia lamelară cuatanată se foloseşte un keratotom automat;
keratotomie - incizie în cornee;
keratotomie arcuată - incizie curbă efectuată la periferia corneei. Se face în zona în care corneea are cea mai mare curbură pentru a-i reduce curbura, reducând, astfel, astigmatismul;
keratotomie radială - intervenţie chirurgicală indicată în reducerea miopiei, folosită doar în miopiile de grad mic. Astăzi este înlocuită prin tratamentul cu laser;
keratouveită - inflamaţie care afectează simultan corneea şi uvea;
kerion - formă rară şi severă de dermatomicoză a pielii capului, caracterizată prin apariţia unei plăci rotunde ovalare, proeminentă, roşie, zemuindă, ca un burete. Este provocată, de obicei de tricofitoni de origine animală;
Kemig (semnul lui) - semn de meningită care constă în rezistenţă pasivă puternică Ia încercarea de a întinde genunchiul pornind din poziţia strâns flectată;
Kernohan (fenomenul) - hemiplegie ipsilaterală leziunii craniene care o produce, datorată presiunii exercitate de leziune (care, cel mai frecvent, este un hematom) pe structurile din jur. Sinonim: sindromul Kernohan;
ketamine - medicament utilizat în producerea anesteziei, mai ales la copii. Se administrează injectabil;
ketoconazole - medicament antifungic, utilizat în tratamentul anumitor infecţii fungice cum ar fi candidoza, histoplasmoza şi blastomicoza. Se administrează pe cale bucală. Efectele sale adverse includ: ameţeli, somnolenţă, greţuri şi vărsături;
ketoprofen - medicament antiinflamator care se administrează pe cale bucală, injectabil sau se aplică local în tratamentul bolilor articulare şi reumatismale, şi pentru ameliorarea durerii. Efectele sale adverse sunt rare, uneori putând apărea tulburări digestive;
khat - frunzele arborelui Catha edulis care conţin un stimulent. În Yemen, aceste frunze sunt mestecate; acest obicei este asociat cu dezvoltarea leucoplaziei bucale. Sinonime: qat, kat;
Kienbock (boala) - necroza avasculară a osului semilunar, care apare în special la mâna dominantă a bărbaţilor de 20-45 de ani. Simptomele se instalează insidios, cu durere la nivelul pumnului, localizată în regiunea osului semilunar, în absenta unui traumatism anterior la acest nivel. Tratamentul constă în repaus, dar în unele cazuri este nevoie de tratament chirurgical (scurtarea radiusului sau artrodeza totală a pumnului);
Kiesselbach (plexul) - reţea de vase capilare în regiunea antero-inferioară a mucoasei septului nazal, care constituie sediul de predilecţie al epistaxisului;
kilo - element de compunere care introduce în termeni sensul de o mie;
kilocalorie - o mie de calorii (calorie mare);
kilogram - unitate de măsură din SI pentru masă, egală cu 1000 g, şi care reprezintă masa prototipului internaţional, confecţionat în formă de cilindru cu diametrul şi înălţimea de 39 mm, din aliaj de platină 90% cu iridiu 10% (adoptat în anul 1889 la Conferinţa Internaţională de Măsuri şi Greutăţi de la Paris şi depozitat la Pavilionul din Sevres). Simbol: kg;
kimograf - aparat pentru înregistrarea variaţiilor anumitor parametri biologici (de exemplu, presiune sangvină, respiraţie etc.);
kin-, kine-, kineto - element de compunere care introduce în termeni sensul de mobilitate, mişcare.
kinanestezie incapacitatea de a percepe poziţia şi mişcările diferitelor părţi ale organismului prin tulburări ale sensibilităţii profunde;
kinază - 1. agent care transformă forma inactivă a unei enzime în formă activă; 2. enzimă care catalizează transferul grupării fosfat. Un exemplu este fosfofructokinaza;
kinestezie - posibilitatea de a simţi, fără participare vizuală, prin intermediul sensibilităţii profunde, mişcările imprimate pasiv diverselor segmente ale corpului;
kinezie - sufix care introduce în termeni sensul de mişcare;
kinezimetru - instrument pentru măsurarea unei mişcări. Se utilizează în investigarea bolilor musculare şi nervoase;
kinină (chinină) - polipeptid natural care are o acţiune vasodilatatoare puternică, cu scăderea presiunii arteriale, şi de contracţie a muşchilor netezi. Kininele bradikinina şi kalidina se formează în sânge prin acţiunea enzimelor proteolitice (kalicreine) asupra unor globuline plasmatice (kininogeni). În mod normal, kininele nu sunt prezente în sânge, dar se formează în anumite situaţii, de exemplu când ţesuturile sunt lezate sau când apar modificări ale pH-ului şi temperaturii sângelui. Se pare că au rol în răspunsul inflamator;
Klebsiella - gen de bacterii de formă bacilară, gram-negative, imobile, din familia Enterobacteriaceae, care cresc uşor pe medii de cultură obişnuite. Sunt întâlnite în tractul respirator, intestinal şi urogenital al omului şi animalelor. Specia Klebsiella oxytoca se asociază cu infecţiile urinare la om, Klebsiella pneumoniae este asociată cu pneumonia şi alte infecţii, iar Klebsiella rhinoscleromatis produce rhinoscleroma, o infecţie cronică a cavităţii nazale şi a faringelui;
Kleine-Levin (sindromul) - afecţiune rară, caracterizată prin crize periodice de hipersomnie (de obicei, câteva zile sau săptămâni), asociate cu senzaţie de foame, instabilitate motorie, iritabilitate şi confuzie mentală. Între episoade, individul este de obicei normal. De cele mai multe ori, afecţiunea se rezolvă spontan;
Klinefelter (sindromul) - afecţiune genetică, ce se caracterizează prin prezenţa a trei cromozomi sexuali XXY, faţă de normal XX sau XY. Indivizii afectaţi sunt în aparenţă bărbaţi, dar cu aspect eunucoid, testicule anormal de mici, azoospermie cu sterilitate, ginecomastie bilaterală, hiperactivitate a hormonilor folicostimulanţi ai hipofizei anterioare;
Klumpke (paralizia) - paralizie parţială a braţului cauzată de lezarea plexului brahial inferior al nou-născutului în timpul naşterii. Poate fi însoţită de sindrom Homer ipsilateral (mioză, ptoză şi anhidroză facială). Exerciţiile pasive cu mişcări limitate reprezintă singurul tratament necesar;
Kocher (procedeul) - manevră pentru reducerea luxaţiei scapulo-humerale care constă din: adducţia şi rotaţia externă a braţului, apropierea cotului de linia mediană şi rotaţia internă bruscă cu aruncarea mâinii pe umărul opus;
Koebner (fenomenul) - fenomen care apare în afecţiunile cutanate, în special în psoriazis şi în lichenul plan, în care leziunile caracteristice ale bolii apar în formă liniară ca răspuns la un traumatism cum ar fi arsurile, tăierile sau excoriaţiile. Sinonim: răspuns izomorfic;
Koeppe (nodulul) - tip de nodul care apare în iris la marginea pupilei, atât în uveita granulomatoasă, cât şi in cea negranulomatoasă;
Kohler (boala) - necroza osului navicular al tarsului. Afectează copiii, mai frecvent băieţii între 3 şi 5 ani; planta se tumefiază, devine dureroasă; boala are evoluţie cronică, dar rareori mai mult de 2 ani. Se recomandă repaus, calmarea durerii şi purtarea de aparat gipsat;
Koplik (semnul) - semn caracteristic perioadei de invazie a rujeolei constând din apariţia în a 2-a - a 4-a zi de boală a unor mici depozite albicioase, de mărimea unor grăunţe de griş; pe un fond de hiperemie a mucoasei jugale, în dreptul celui de al doilea premolar; depozitele dispar de obicei la puţin timp după apariţia erupţiei;
koro - stare de anxietate acută, întâlnită în special în unele culturi (de exemplu, la chinezii din Asia de Sud-Est), caracterizată prin credinţa neaşteptată că penisul s-a micşorat şi a intrat în abdomen, şi va dispărea; pacientul este convins că dispariţia penisului înseamnă moarte. Uneori, femeile au aceeaşi impresie, că sânii le-au dispărut în corp. Se tratează, de obicei, cu tranchilizante şi terapie de liniştire;
Korsakoff (sindromul) - tulburare organică a creierului, caracterizată prin tulburări de memorie caracteristice. Memoria recentă este afectată sever, apar dezorientare temporală şi spaţială, şi tendinţa de a inventa (confabulaţie) experienţe imaginare pentru a înlocui ceea ce nu-şi poate aminti. Cea mai frecventă cauză a acestui sindrom este alcoolismul, în special când se asociază cu deficit de tiamină (vitamina B1). Tratamentul constă în administrarea de doze mari de tiamină şi hidratare adecvată. Această afecţiune devine adesea cronică. Sinonim: psihoza Korsakoff;
K-ras - genă care a suferit o mutaţie, formând un important oncogen, care este implicat în producerea cancerului de plămâni sau de colon la om;
kraurosis - sindrom de scleroatrofie avansată a mucoasei vulvare, care apare de obicei la femeile vârstnice (kraurosis vulvae);
Krebs (ciclul) - ciclu de reacţii metabolice catalizate enzimatic, ce au loc în celulele organismelor animale vii, în care acetatul, în prezenţa oxigenului, este degradat pentru a produce energie sub formă de ATP (via lanţuri de transport al electronilor) şi dioxid de carbon. Ciclul Krebs este etapa finală a oxidării carbohidraţilor, grăsimilor şi proteinelor; unii dintre produşii intermediari ai acestui ciclu sunt utilizaţi în sinteza aminoacizilor. Sinonim: ciclul acidului citric;
kripton-81m - gaz radioactiv care este un izotop cu timp de înjumătăţire scurt (13 secunde), utilizat în investigarea ventilaţiei pulmonare. Pacientul inspiră o cantitate mică de gaz, sosirea acestuia în diferite părţi ale plămânului putând fi înregistrată cu ajutorul unui contor de radiaţii gamma. Este adesea utilizat în scintigrafia funcţiilor ventilaţiei/perfuzie pentru a detecta emboliile pulmonare;
Krukenberg (fusul pigmentar) - depozitare fuziformă, verticală de pigment pe endoteliul corneei, bilateral, probabil de natură degenerativă, care apare în sindromul dispersiei pigmentare;
Krukenberg (tumora) - metastază de carcinom mucipar în ovar, cu punct de plecare de la un cancer al tubului digestiv, în special al stomacului. Cel mai adesea, apare bilateral;
KUB (radiografia) - radiografie plană abdominală, mai lungă decât normal pentru a cuprinde rinichii, ureterele şi vezica urinară (kidney, ureteres, bladder);
Kuntscher (cuiul) - tijă metalică dintr-un aliaj special, de o formă caracteristică, de calibre şi lungimi variabile, care se introduce în femur pentru a stabiliza o fractură transversă de diafiză femurală. Sinonim: cuiul K;
Kupffer (celulele) - celule fagocitare fixe înglobate în sistemul reticulohistiocitar, care mărginesc sinusoidele hepatice. Sunt implicate în special în producerea bilei şi conţin adesea fragmente de eritrocite şi granule pigmentare derivate din descompunerea hemoglobinei;