macropsie - tulburare de vedere cu caracter halucinator, care constă din impresia de mărire a obiectelor sau persoanelor pe care le priveşte bolnavul. Poate fi datorată unor boli ce afectează macula, dar poate apărea, de asemenea, şi în spasmul de acomodaţie. Sinonim: macropie;
macroscopic - vizibil cu ochiul liber;
macrosomie - dezvoltare somatică exagerată. Macrosomia fetală este asociată, de obicei, cu un diabet matern neglijat. Dezvoltarea exagerată este datorată unei producţii excesive de insulină fetală, cu tendinţa creşterii depozitelor de glicogen fetal;
macrotie - mărirea exagerată, congenitală, a pavilionului urechii;
macula (pl. maculae) - 1. termen anatomic având semnificaţia de arie deosebită structural de restul suprafeţei din care face parte. Macula lutea (pata galbenă) este o depresiune ovalară în retina polului posterior al globului ocular, conţinând aproape exclusiv celulele cu conuri şi fiind caracterizată printr-o viziune deosebit de clară. Macula sacculi (pata acustică a saculei) este o arie îngroşată ovală, în porţiunea anterioară a saculei, de unde pleacă fibrele componentei saculare a nervului vestibular; macula utriculi (pata acustică a utriculei) este o arie îngroşată ovală, în podeaua şi porţiunea anterioară a utriculei, de unde pleacă fibrele componentei anterioare utriculare a nervului vestibular; 2. (în dermatologie) leziune elementară caracterizată printr-o modificare de culoare a pielii;
maculopapular - termen care caracterizează o erupţie formată atât din macule, cât şi din papule;
maculopatie - afecţiune a maculei lutea;
madaroză (madarosis) - pierdere a sprâncenelor sau a genelor;
Maddox (bagheta lui) - lentilă formată din mai multe componente cilindrice foarte convergente, care transformă un punct luminos într-o imagine în formă de linie verticală sau orizontală, după poziţia imprimată lentilei; se foloseşte pentru determinarea heteroforiilor şi măsurarea unghiului de deviaţie strabică;
Madurella - gen de ciuperci din clasa Adelomycetes, larg răspândite în natură. Speciile Madurella grisea şi Madurella mycetomi produc infecţia tropicală numită piciorul de Madura;
MAG - (MercaptoAcetyltriGlycine) - trasor utilizat în medicina nucleară în renografie, marcat cu technetium-99m. Ambii sunt filtraţi şi excretaţi de rinichi, dând rezultate asemănătoare cu DTPA;
Magill (pensa) - pensă utilizată cu un laringoscop în extragerea corpilor străini din cavitatea bucală sau faringe la pacienţii inconştienţi;
magmă - substanţă cu aspect gelatinos rezidual, obţinută în urma unui proces de liză a unor ţesuturi;
magneziu - metal bivalent, indispensabil în alimentaţie. Organismul unui adult conţine în medie aproximativ 25 g de magneziu, concentrat în special în oase. Magneziul este absolut necesar funcţionării muşchilor şi sistemului nervos. El este cofactor a aproximativ 90 de enzime. Se găseşte în cantitate mare în frunzele legumelor verzi. Simbol: Mg;
magot - forma larvară a unor muşte care ocazional pot infecta ţesuturile umane;
MAGPI (operaţia) (meatal advancement and glanuloplasty operation) - procedură chirurgicală simplă pentru corectarea cazurilor minore până la moderate de hipospadias coronal sau subcoronal;
MAI (complexul) - grup de bacterii format din Mycobaterium avium şi Mycobaterium intracelulare, responsabile de infecţiile oportuniste pulmonare;
mal - element de compunere care introduce în termeni referirea la boală sau anormalitate;
malabsorbţie - tulburare de digestie, în care absorbţia la nivelul intestinului subţire a uneia sau mai multor substanţe este redusă. Cele mai frecvent implicate sunt lipidele (producând steatoreea), unele vitamine (de exemplu, B12, acidul folic, vitamina D şi vitamina K), electroliţi (de exemplu, calciul, potasiul), fierul şi aminoacizii. Simptomele (în funcţie de substanţa implicată) includ: scăderea în greutate, diaree, anemie, edeme şi deficite vitaminice. Cauzele cele mai frecvente de malabsorbţie sunt: boala celiacă, pancreatitele, fibroza chistică, sindromul de ansă oarbă sau intervenţiile chirurgicale în care se excizează o parte din intestinul subţire;
malacie - micşorarea sau pierderea consistentei unui organ sau ţesut;
malacie - sufix care introduce în termeni sensul de scădere anormală a consistenţei unui ţesut. De exemplu, keratomalacia - (scădere a consistenţei corneei);
malarie - boală infecţioasă datorată prezenţei protozoarului parazit din genul Plasmodium (Plasmodium falciparum, Plasmodium malariae, Plasmodium ovale sau Plasmodium vivax) în eritrocite. Boala este transmisă de femela ţânţarului Anopheles şi este endemică în Africa, Asia de Sud şi Sud-Est, America Centrală şi nordul Americii de Sud. Transmiterea începe când o femelă de Anopheles înţeapă o persoană bolnavă de malarie si ingeră sânge care conţine gametocite. In următoarele 1-2 săptămâni, gametocitele din ţânţar se reproduc sexuat şi se transformă în sporozoiţi infestanţi pe care îi inoculează prin înţepătură la alt individ. Aceşti sporozoiţi invadează hepatocitele, care după 1 -2 săptămâni se rup şi eliberează merozoiţii care invadează eritrocitele şi se transformă în trofozoiţi. Trofozoiţii cresc şi se transformă în schizonţi, care fragmentează eritrocitele. Ciclurile repetate de schizogonie (invazia ertrocitelor urmată de distrucţia acestora) sunt responsabile de simptomele clinice. După o perioadă de incubaţie care variază de la 12 zile (P. falciparum) la 10 luni (unele varietăţi de P. vivax) apar manifestările clinice care includ: anemie, icter, splenohepatomegalie şi criza de malarie (rigor) care coincide cu eliberarea de merozoiţi din eritrocitele distruse. Un astfel de paroxism începe cu alterarea stării generale, frisoane brutale, febră mare (39-41°C), cefalee, greaţă. Intervalul dintre crize este diferit, în funcţie de agentul cauzal: în cazul P. vivax şi P. ovale este de 48 de ore (malaria terţiară), la P. malariae este de 72 de ore (malaria cuartă), iar în cazul P. falciparum, cea mai severă formă, de la câteva ore la două zile (malaria malignă sau cotidiană). Tratamentul preventiv şi curativ se face cu clorochină, proguanil, mefloquine şi pyrimethamină. Sunt în curs de evaluare unele vaccinuri experimentale. Sinonim: febra periodică, paludism;
malathion - insecticid organofosforic utilizat în tratamentul pediculozei pubiene şi al scabiei. Se aplică extern, sub formă de loţiuni; posibilele sale efecte adverse sunt: iritaţii cutanate şi reacţii alergice;
malformaţie - anomalie congenitală caracterizată prin orice variaţie de la structura fizică normală;
malign - 1. caracter al unei tumori care invadează şi distruge ţesuturile din care provin şi care se pot răspândi şi în alte locuri din organism prin circuitul sangvin sau limfatic. 2. caracteristic oricărei boli care pune în pericol viaţa dacă nu este tratată (de exemplu, hipertensiunea arterială malignă);
malleolus (maleolă) - apofiza osoasă care are forma unui cap de ciocan. Malleolus laterealis (malleolus fibulae) este extremitatea inferioară a fibulei. Malleolus medialis (malleolus tibiae) este apofiza pe suprafaţa medială a extremităţii inferioare a tibiei;
malleus - unul din oscioarele urechii interne, având formă de ciocănaş, care se articulează cu incus şi este ataşat la timpan. Sinonim: ciocanul;
Mallory (corpii) - incluziuni intracitoplasmatice de proteine fibrilare, prezente în interiorul hepatocitelor balonizate. Se întâlnesc la pacienţii alcoolici, în boala Wilson, ciroza biliară primitivă, obezitate severă şi în carcinomul hepatocelular. Sinonim: hialinul alcoolic;
Mallory (tripla coloraţie) - tip de coloraţie histologică, ce constă din albastru de anilină hidrosolubil sau albastru de metil orange G şi acid oxalic. Înainte de aplicarea colorantului, ţesutul este tratat cu acid fosfomolibdic şi acid fucsinic. Nucleii se colorează în roşu, fibra musculară roşie se colorează în orange, ţesutul nervos în lila, colagenul în albastru închis, mucusul şi ţesutul conjunctiv în bleu;
Mallory-Weiss (sindromul) - sindrom caracterizat prin dilacerarea esofagului distal şi a stomacului proximal în timpul vărsăturii, efortului de vărsătură sau sughiţului. Se asociază cu hematemeza şi perforaţia esofagului;
malnutriţie - stare care rezultă dintr-un dezechilibru între necesarul organismului şi aportul de nutrimente, care poate duce la sindroame carenţiale, dependenţă, toxicitate sau obezitate. Malnutriţia include supranutriţia, în care aportul nutrimentelor este crescut. Subnutriţia poate fi determinată de un aport insuficient, de malabsorbţie, de pierderea anormală sistemică de nutrimente prin diaree, hemoragii, insuficienţă renală, sau de dependenţa de droguri. Supranutriţia poate fi datorată supraalimentaţiei, efortului fizic scăzut, excesului de aport de vitamine şi aportului excesiv de oligoelemente;
malocluzie - deviaţie de la ocluzia normală a dinţilor, de obicei asociată cu dezvoltarea anormală a maxilarelor. Dacă este severă, se poate rezolva prin chirurgie ortognatică;
Malpighi (corpusculul) - element morfologic al nefronului, format din anse capilare neanastomozate între ele, care iau naştere prin ramificarea arteriolei aferente şi care, reunindu-se, formează arteriola eferentă. Este învelit de foiţa internă a capsulei Bowman, de care aderă strâns. Sinonim: corpuscula renis;
Malpighi (stratul) - stratul de epiderm situat între stratul celulelor bazale şi stratul granulos. Este format din 6-7 rânduri de celule poliedrice, bine fixate între ele prin desmozomi. Sinonim: strat germinativ;
malpoziţie (în obstetrică) - poziţie anormală a capului fetal, în timpul naşterii, astfel încât diametrul craniului este mai mare decât diametrul deschiderii pelviene care este normal. Apare în naşterile lungi şi complicate;
malpraxis - eroare medicală, neglijenţă, tratament incorect etc.;
MALT (mucosa-associated lymphoid tissue) - ţesut limfoid asociat mucoaselor; parte importantă a sistemului limfatic periferic, cu rol important în producţia de celule imune. Se găseşte în special la nivelul tractului digestiv, unde este concentrat în tonsile şi plăcile Peyer;
maltază - enzimă, prezentă în salivă şi în sucul pancreatic, care transformă maltoza în glucoză în tipul digestiei;
maltoză - dizaharid format din două molecule de glucoză. Se formează din digestia amidonului şi glicogenului. Este prezentă într-un mare număr de alimente de origine vegetală (legume, fructe, cereale germinate). Formulă chimică: C12H22O11H2O. malţ amestec de carbohidraţi, predominant maltoză, produs prin degradarea amidonului conţinut în boabele de orz şi de grâu. Boabele de cereale sunt puse la germinat, malţul fiind extras cu apă caldă. Malţul este utilizat în industria băuturilor alcoolice; de asemenea, poate fi utilizat ca o sursă de nutrienţi în diferite boli de deficit;
malum - stare de boală. Sinonim: mal;
mamelon - protuberanţă în centrul mamelei. La femei, canalele lactifere se deschid în mamelon.
mamma glandă care produce lapte la mamiferele femele;
mamo - element de compunere care introduce în termeni referirea la glanda mamară;
mamografie - examinare radiografică a glandei mamare. Folosind radiaţii Rontgen de intensitate joasă, pot fi vizualizate detalii fine ale ţesutului mamar, în special prezenţa de calcificări sau de noduli; este utilă în diagnosticarea precoce a cancerului mamar;
mamoplastie - chirurgie plastică a sânului, de obicei pentru refacerea formei, pentru mărirea sau micşorarea glandei. În caz de ptoză a sânului, sunt excizate ţesutul glandular şi tegumentul, iar sânul este fixat în poziţie normală. După o mastectomie sau când sânii sunt prea mici, se poate insera o proteză mamară pentru a reface conturul;
mamotermografie - tehnică de examinare a glandei mamare prin termografie;
mână balanţă - paralizia muşchilor care flectează mâna, cauzată de afectarea nervului radial. Poate apărea prin compresia nervului pe humerus în zona superioară a braţului sau în afectări specifice ale nervului, cum ar fi intoxicaţia cu plumb;
mână „în grifa" - diformitate caracterizată prin flexia şi contracţia degetelor mâinii, cu extensia articulaţiei dintre degete şi palmă, dând aspectul de gheară. Orice afectare a nervilor sau a muşchilor la acest nivel poate duce la apariţia acestei diformităţi; cauzele includ: traumatisme, siringomielia sau lepra. Sinonim: mână „în gheară";
mână-picior-gură (sindromul) - infecţie contagioasă benignă cauzată de virusul CoxsackieA16. Apare mai ales la copii în cursul unor mici epidemii estivale. După o incubaţie de 3-5 zile, apare o febră moderată, urmată de o erupţie de papule minuscule în cavitatea bucală, apoi pe mâini şi pe picioare. Tratamentul presupune îngrijiri antiseptice locale. Se vindecă spontan într-o săptămână;
McArdle (boala lui) - defect enzimatic ereditar în care există un deficit al enzimei miofosforilază care previne descompunerea glicogenului în lactat în timpul exerciţiilor fizice. Se manifestă prin stare de fatigabilitate, dureri şi crampe care apar în timpul exerciţiilor fizice. Singurul tratament constă în evitarea exerciţiilor fizice excesive;
mancinism - utilizarea, exclusivă sau nu, a mâinii stângi pentru prehensiune, scris şi alte operaţii manuale;
mandibulă - maxilarul inferior. Este un os nepereche şi singurul os mobil al scheletului capului. Este format din corp şi două ramuri. Corpul are formă de potcoavă şi pe marginea lui superioară (alveolară) există 16 alveole dentare pentru dinţii inferiori. Fiecare ramură se divide în condil (situat posterior) şi procesul coronoid (situat anterior). Condilul se articulează în cavitatea glenoidă a osului temporal formând articulaţia temporo-mandibulară (articulaţie „în balama");
manechin (păpuşa) - pentru resuscitare manechin pentru învăţarea tuturor aspectelor de bază şi avansate de prim-ajutor, inclusiv intubaţia endotraheală şi defibrilarea;
manevra de repoziţionare a particulelor Epley - serie de mişcări ale capului şi corpului utilizată pentru a mişca debriurile microscopice din canalele semicirculare posterioare din urechea internă. Este folosită în tratamentul vertijului poziţional paroxistic benign;
mangan - metal bivalent de culoare gri, al cărui oxid, inhalat de mineri în minele prost ventilate, produce tulburări nervoase şi simptome foarte asemănătoare cu cele din boala Parkinson. Este prezent în cantităţi foarte mici în diferite umori şi ţesuturi. Simbol: Mn;
mania - sufix care introduce în termeni referirea la obsesie, compulsie sau sentiment exagerat. De exemplu, piromania (tendinţă patologică de a provoca incendii);
manie - stare psihică, ce se caracterizează printr-o triadă simptomatică: dispoziţie euforică, accelerarea ritmului ideativ până la fuga de idei şi hiperactivitate. Dispoziţia euforică se poate schimba rapid în iritabilitate. Gândirea şi vorbirea devin incoerente şi conexiunile între idei sunt imposibil de urmărit. Comportamentul poate fi hiperactiv, extravagant până la violent. Tratamentul este medicamentos, cu litiu sau fenotiazine. Frecvent, este necesară spitalizarea;
manipulare - imprimarea anumitor mişcări pasive unor segmente de membru fie pentru a pune în evidenţă un semn clinic, fie în scop terapeutic. De obicei, această metodă este folosită de către fizioterapeuţi şi osteopaţi pentru a reda funcţionalitatea unor articulaţii blocate;
manitol - medicament diuretic care se administrează în perfuzie intravenoasă în tratamentul edemelor, pentru scăderea presiunii intracraniene în traumatisme şi, de asemenea, în tratamentul de urgenţă al glaucomului. Efectele adverse includ: febră şi frisoane;
manometrie - măsurarea presiunii în interiorul unui organ din corp. Tehnica este utilizată pentru înregistrarea schimbărilor în anumite cavităţi pline cu lichid (de exemplu, ventriculii cerebrali) sau pentru a indica activitatea musculară a organelor cavitare cum ar fi esofagul, rectul sau canalul biliar;
manometru - aparat care permite măsurarea presiunii unui gaz într-un spaţiu închis. Este format dintr-un tub în formă de U, care conţine mercur, apă sau alt lichid, deschis la o extremitate şi expus la un lichid sub presiune la cealaltă extremitate. Presiunea poate fi citită direct pe o scală gradată;
manubrium (pl. manubria) - structură anatomică sau o parte a unei structuri având formă de mâner. De exemplu, manubrium mallei este o apofiză în formă de mâner a osului malleus din urechea medie. Manubrium sterni este porţiunea superioară a sternului, situată cranial de unghiul Louis. Se articulează cu claviculele şi cu primul cartilaj costal; al doilea cartilaj costal se articulează la joncţiunea dintre manubriu şi corpul sternului;
maprotiline - medicament utilizat în tratamentul tuturor tipurilor de depresie, inclusiv cea asociată cu anxietate. Se administrează pe cale bucală şi poate produce somnolenţă, ameţeli şi tremor;
marasm - stare de caşexie, apărută în special la copii, cauzată de un deficit mixt de proteino-caloric. Greutatea corporală este sub 60% faţă de cea normală pentru vârstă, sugarul are aspect de „om bătrân", este palid şi apatic, temperatura este scăzută sub valoarea normală, stratul adipos subcutanat lipseşte. Cauzele pot fi variate: malabsorbţie, alimentaţie greşită, tulburări metabolice, vărsături repetate, diaree, boli cardiace severe, pulmonare sau de căi urinare, infecţii bacteriene sau parazitare (în special în zonele tropicale). Tratamentul depinde de etiologie, dar reluarea gradată a alimentaţiei, reechilibrarea lichidiană şi îngrijirea atentă sunt benefice;
Marburg (boala) - infecţie virală a maimuţelor verzi, transmisă la om prin contactul cu sângele sau ţesuturile provenite de la un animal infectat (de obicei, în laborator). A fost descrisă pentru prima dată în Marburg, Germania. Simptomele includ: febră, stare generală alterată, cefalee severă, vărsături, diaree, hemoragii ale mucoaselor (în special a cavităţii bucale). Tratamentul cu antiser şi măsurile de reducere a sângerărilor pot fi uneori eficiente. Sinonim: boala maimuţei verzi;
Marcus-Gunn (sindromul lui) - afecţiune congenitală, caracterizată prin ptoza unei pleoape. La deschiderea sau la mişcarea gurii, pleoapa ptozată se ridică pe moment, asemănător clipitului. Se pare că este datorată unei inervaţii anormale a muşchiului levator de către nervul trigemen;
Marfan (sindromul lui) - anomalie ereditară a ţesutului conjunctiv, caracterizată prin lungimea anormală a degetelor şi extremităţilor (arachnodactilie), asociată cu hipermotilitate a articulaţiilor anormale oculare (subluxaţie de cristalin, cataractă, coloboma), anomalii ale toracelui şi malformaţii cardiace;
Marion (boala) - obstrucţie a orificiului vezical al uretrei produsă de hipertrofia celulelor musculare de la nivelul colului vezicii urinare;
mărirea vezicii urinare - metodă chirurgicală de creştere a capacităţii vezicii urinare. De obicei, se realizează prin ileocecocistoplastie;
mărul lui Adam - proeminenţă situată chiar sub tegument, a cartilajului tiroid al laringelui;
mătreaţă - descuamare vizibilă a suprafeţei scalpului. Este extrem de frecventă, fiind prezentă la aproape 50% din populaţie; este asociată cu prezenţa unei ciuperci Pityrosporum ovale. Este precursorul eczemei seboreice a scalpului, în care există în plus şi un grad de inflamaţie. Mătreaţa poate fi controlată cu şampoane care conţin sulf, sulfat de seleniu sau antifungice imidazolice. Denumire medicală: pityriasis capitis;
mână - extremitatea membrului superior, articulată cu antebraţul prin încheietura mâinii şi terminată prin degete. Scheletul mâinii, organul de apucare, este format din carp (8 oase), metacarp (5 oase) şi falange (14 oase). Mâna este locul comun de producere a infecţiilor (panariţii, flegmoane) şi a fracturilor;