Marjolin (ulcerul lui) - carcinom care se dezvoltă la nivelul marginilor unui ulcer cutanat cronic, de obicei un ulcer venos la nivelul gleznei;

marker ecografic - apariţia, la examinarea ecografică a unei femei gravide, a unei anormalităţi fizice particulare la făt, într-un stadiu anumit al dezvoltării fetale. Un asemenea marker sugerează prezenţa unei anomalii cromozomiale sau de dezvoltare specifică. De exemplu, markerul nuchal - o zonă întunecată în regiunea nuchală a fătului - este unul din markerii pentru sindromul Down;
masaj - influenţarea mecanică, manuală sau instrumentală, a anumitor părţi componente ale corpului, în scop terapeutic. Este utilizat pentru a îmbunătăţi circulaţia
marker tumoral - substanţă produsă de către o tumoră şi care poate fi utilizată pentru monitorizarea aspectului tumorii şi a tratamentului. Un exemplu este alfa-fetoproteina, care este utilizată pentru monitorizarea tratamentului teratomului testicular;

marsupializare - tehnică chirurgicală care constă în deschiderea la piele, printr-un orificiu creat operator, a unei colecţii purulente, în special a chisturilor hidatice voluminoase ale ficatului. Este menţinut deschis până când se vindecă prin granulaţie;

masaj - influenţarea mecanică, manuală sau instrumentală, a anumitor părţi componente ale corpului, în scop terapeutic. Este utilizat pentru a îmbunătăţi circulaţia, pentru a reduce edemele, pentru a preveni aderenţa ţesuturilor după un traumatism, pentru a reduce spasmul muscular şi pentru a îmbunătăţi tonusul muscular;

mască laringiană - tub prevăzut cu o manşetă care se umflă la o extremitate pentru inserţia în cavitatea bucală la un pacient care este ventilat artificial. Este relativ uşor de inserat;

masculinizare - manifestarea unor caractere sexuale secundare masculine la femei: dezvoltarea în exces a pilozităţii corporale şi faciale, îngroşarea vocii, dezvoltarea muşchilor, datorită unor tulburări hormonale sau unei terapii hormonale. Sinonim: virilizare;

maseter (muşchiul) - muşchi de formă dreptunghiulară, aşezat pe partea laterală a ramurii mandibulei, întinzându-se între arcada zigomatică şi unghiul mandibulei. Este un muşchi important în actul masticaţiei, ridicând mandibula. Este cel mai puternic dintre muşchii masticatori;

masochism - perversiune constând din obţinerea satisfacţiei sexuale prin suferinţe fizice şi morale produse de către partener;

mast-, masto - element de compunere care introduce în termeni referirea la sân, glanda mamară.
mastalgie durere la nivelul sânului. Sinonim: mastodinie;

mastectomie - excizie chirurgicală a glandei mamare. Mastectomia simplă, efectuată pentru tumori extensive, dar nu neapărat invazive, implică simpla excizie a glandei; pielea şi, dacă este posibil, mamelonul sunt păstrate; poate fi implantată o proteză pentru a da aspectul de normalitate. Când neoplasmul mamar s-a extins la ganglionii limfatici, se efectuează mastectomia radicala. Procedeul clasic presupune excizia sânului împreună cu pielea, muşchiul pectoral subiacent şi ganglionii limfatici axilari. După intervenţie, se efectuează radioterapie şi/sau chimioterapie. În chirurgia modernă se păstrează muşchiul pectoral;

masticatiograf (în stomatologie) - instrument pentru înregistrarea mişcărilor masticatorii ale mandibulei;

masticaţie - acţiunea combinată, mecanică şi fizico-chimică, datorită căreia alimentele introduse în cavitatea bucală sunt secţionate, zdrobite, fărâmiţate şi supuse acţiunii secreţiei salivare, înainte de deglutiţie. Este îndeplinită de aparatul dento-maxilar, limbă şi glandele salivare;

mastită - afecţiune inflamatorie a glandei mamare, produsă de o infecţie bacteriană. Mastita puerperală apare în timpul alăptării, la aproximativ o lună după naştere, uneori fiind însoţită de secreţia de puroi. Mastita cronică chistică este caracterizată prin nodozităţi datorate dilataţiei chistice a canalelor galactofore şi a depozitelor de ţesut adipos. Poate fi determinată de un dezechilibru hormonal; - 1. stadiu al diviziunii celulare în formarea celulelor sexuale, în timpul căruia numărul cromozomilor este redus la jumătate faţă de numărul caracteristic speciei; 2. stadiul final al dezvoltării foliculului ovarian; 3. procesul ajungerii la stadiul dezvoltării depline;

mastocit - celulă conjunctivă mare, care conţine în citoplasmă o mare cantitate de granule. Aceste granule conţin heparină, histamină şi serotonină, care sunt eliberate în caz de inflamaţie sau reacţie alergică;

mastoidă - procesul mastoid al osului temporal;

mastoidectomie - excizie chirurgicală a unora sau a tuturor celulelor mastoidiene (cavităţi pline cu aer situate în procesul mastoid al temporalului) infectate în cursul unei mastoidite sau când au fost invadate de colestatom;

mastoidită - inflamaţie acută sau cronică a mucoasei şi a ţesutului osos al procesului mastoid. Este produsă de obicei de o infecţie bacteriană, care s-a extins de la urechea medie. De obicei, răspunde la tratamentul cu antibiotice, dar în cazurile severe se impune intervenţia chirurgicală;

masturbaţie - obţinerea orgasmului prin autoexcitaţia organelor genitale externe. Sinonim: ipsimus, onanie;

materia medica (farmacologie) - studiul medicamentelor, utilizat în medicină şi stomatologie, incluzând farmacosmoza, farmacia, farmacologia şi terapeutica;

material de sigilare a fisurilor - material care se aplică pe suprafaţa dintelui pentru o fisură dentară, în scopul prevenirii evoluţiei spre carie dentară. Astfel de materiale sunt ionomerii de sticlă şi răşinile compozite;

matrice - 1. substanţă intercelulară a unui ţesut; 2. ţesut care schiţează modelul viitorului ţesut matur, adult; 3. parte a ţesutului în care stau unele organe sau procese; de exemplu, matricea unghiei.
matrice metalică inel flexibil care se aplică pe un dinte pentru a-i reface peretele (plombă de contur);

maturare - 1. stadiu al diviziunii celulare în formarea celulelor sexuale, în timpul căruia numărul cromozomilor este redus la jumătate faţă de numărul caracteristic speciei; 2. stadiul final al dezvoltării foliculului ovarian; 3. procesul ajungerii la stadiul dezvoltării depline;

maxilar - denumire comună pentru maxilla (maxilarul superior) şi mandibulă (maxilarul inferior);

maxilla - cel mai dezvoltat dintre oasele fixe ale feţei; este un os pereche aşezat în partea centrală a feţei. Este alcătuit dintr-un corp şi patru apofize (Zigomatică, frontală, alveolară şi palatină). Formează o parte din peretele inferior al orbitei şi peretele meatului nazal inferior. In corpul maxilarului există o cavitate, sinusul maxilar, care se deschide prin două orificii în meatul nazal mijlociu;

maxilo-facial - termen care se referă la regiune feţei şi a maxilarelor;

maxwell - unitate de măsură pentru fluxul magnetic, egală cu un flux de 1 gauss pe centimetru pătrat;

Mayer-Rokitanski-Kuster-Hauser (sindromul) - sindrom caracterizat prin absenţa vaginului, grade variate de dezvoltare a uterului şi, adeseori, defecte scheletale. Fertilitatea este adesea redusă, dar uneori poate fi refăcută prin procedee chirurgicale;

Mayo (operaţia) - cură chirurgicală a herniei ombilicale prin excizia sacului, şi sutura transversală a aponevrozei drepţilor abdominali;

măduva spinării - partea sistemului nervos central adăpostită de coloana vertebrală, formată din neuroni şi tracturi nervoase care leagă diferite părţi ale organismului cu encefalul. Este formată din substanţă cenuşie dispusă central, înconjurată de substanţă albă. Este învelită la exterior de trei membrane (dura mater, arahnoida şi pia mater), care formează meningele. Din măduva spinării se desprind 31 de perechi de nervi spinali. Superior, se continuă cu medulla oblongata (bulbul rahidian);

măduvă osoasă - ţesut aflat în interiorul oaselor. La naştere, oasele conţin ţesut mieloid (măduvă roşie), dar mai târziu măduva din oasele membrelor este înlocuită cu ţesut gras (măduva galbenă). O probă de măduvă osoasă pentru examinare se poate obţine prin aspiraţie cu un ac gros sau prin trepanatie;

McBurney (punctul lui) - punct situat la nivelul fosei iliace drepte, la joncţiunea treimii mijlocii cu cea externă a unei linii care uneşte ombilicul cu spina iliacă antero-superioră. Durerea care apare la palparea în acest punct indică posibilitatea existenţei unei apendicite;

McCormick (testul) - test pentru auz utilizat la preşcolari, în care copilul trebuie să aleagă între două sunete similare. Constă în 14 jucării împerecheate datorită numelor lor similare. După ce au fost identificate toate obiectele, i se cere cu voce joasă copilului să indice o jucărie. Sinonim: testul jucăriei;

McCune-Albright (sindromul lui) - afecţiune caracterizată prin displazie fibroasă a oaselor lungi, asociată cu pete cafe-au-lait şi pubertate precoce, ce apare atât la sexul masculin, cât şi la cel feminin;

meat-, meato - element de compunere care introduce în termeni referirea la meatus. De exemplu: meatotomie (secţionarea operatorie a meatului uretral în scopul lărgirii sale);

meatus (în anatomie) - termen anatomic având semnificaţia de deschidere sau trecere. Meatus acusticus extemus (conductul auditiv extern) este porţiunea urechii externe dintre pavilion şi membrana timpanică, având forma unui canal; meatus acusticus internus (conductul auditiv intern) este un canal osos în stânca temporalului, care conţine nervii facial, acustic şi intermediar, şi artera şi vena auditivă internă. Meatus nasi inferior este spaţiul de sub cornetul nazal inferior, în care se deschide canalul lacrimo-nazal; meatus nasi medius este spaţiul de sub cornetul nazal mijlociu, în care se deschid sinusurile frontal, maxilar şi etmoidale anterioare, şi în care proemină bula etmoidală; meatus nasi superior este spaţiul de sub cornetul nazal superior, în care se deschid 2-3 celule etmoidale posterioare. Meatus nasopharyngeus este spaţiul situat înapoia cometelor nazale şi care se deschide prin choane în faringe. Meatu uretral este deschiderea externă a uretrei;

mebendazol - medicament antihelmintic utilizat în tratamentul infestaţiilor cu ascarizi, anchilostome, oxiuri şi tricocefali. Efectele sale adverse constau în tulburări digestive;

mecanism de apărare - proces psihic inconştient de aplanare a senzaţiei de anxietate/conflict intern. Au fost descrise numeroase tipuri de mecanisme de apărare, cum ar fi represia, proiecţia, sublimarea etc. Acestea pot fi parţial responsabile pentru apariţia unor probleme, de exemplu ticurile, fobiile sau bâlbâiala;

mecanoreceptor - receptor senzorial care reacţionează la stimulii mecanici, cum ar fi întinderea sau comprimarea ţesuturilor. Din acest grup de receptori fac parte: proprioceptorii, receptorii de atingere, receptorii auditivi şi de echilibru;

mecanoterapie - metodă de recuperare a mobilităţii articulare şi de tonifiere musculară, care foloseşte în aceste scopuri o aparatură specială, adecvată fiecărui segment şi, uneori, fiecărei mişcări;

Meckel (cartilajul) - bandă cartilaginoasă a primului arc visceral embrionar mandibular, care se resoarbe, mandibula dezvoltându-se ulterior ca os de membrană. O parte a lui se va dezvolta ca os malleus (unul din oscioarele auzului) la adult;

meclozine - medicament antihistaminic, utilizat în special în prevenirea şi tratamentul greţurilor şi vărsăturilor, particular în răul de mişcare, şi, de asemenea, în tratamentul reacţiilor alergice. Se administrează pe cale bucală;

meconism - intoxicaţie care apare ca urmare a ingerării sau fumatului de opium sau de produşi derivaţi din el, în special morfina. Sinonim: opiofagie;

meconium - 1. scaun format în cursul vieţii uterine şi eliminat în primele ore sau zile după naştere; este compus din lichidul amniotic înghiţit, celulele epidermice descuamate ale stratului cornos, fire de lanugo, secreţii ale tubului digestiv şi glandelor anexe. Prezenţa meconiului în lichidul amniotic în timpul naşterii indică suferinţă fetală. 2. vechea denumire a opiului;

media (tunica medie) - 1. stratul mijlociu al peretelui unei artere sau al unei vene; este cel mai gros dintre cele trei straturi ale peretelui, fiind format din fibre musculare netede şi fibre elastice; 2. stratul mijlociu al altor organe;

medial relativ - situat în regiunea centrală a unui organ, ţesut sau a corpului;

median - situat în sau spre planul care împarte corpul într-o jumătate stângă şi una dreaptă;

mediastin (mediastinum) - regiunea toracică, ce este cuprinsă între cele două cavităţi pleurale, limitată anterior de planul sternocostal şi superior continuându-se cu baza gâtului de care o separă un plan convenţional care trece prin apertura toracică superioară. Conţine cordul, aorta, traheea, esofagul şi timusul. Este subîmpărţită în mediastinul anterior, posterior, mijlociu şi superior;

mediastinită - inflamaţia ţesutului conjunctiv mediastinal prin propagări de procese inflamatorii din pericard sau pleură, sau prin perforarea esofagului. Mediastinita sclerozantă este datorată adesea fibrozei, producând compresia organelor toracice, cum ar fi vena cavă superioară, arborele bronşic sau esofagul;

mediastinoscopie - metodă chirurgicală pentru explorarea în scop diagnostic a mediastinului, permiţând examinarea şi biopsia ganglionilor mediastinali. Se execută prin introducerea pe cale chirurgicală, sub anestezie generală, a mediastinoscopului la nivelul fosei supraclaviculare. Permite explorarea mediastinului până la bifurcaţia traheei, cu prelevarea biopsică de la nivelul formaţiunilor ganglionare mediastinale în adenopatiile mediastinale de cauză necunoscută;

mediator - un neurohormon sau neuro-transmiţător;

medic de familie - medic de medicină generală;

medicament - substanţă care afectează structura sau funcţia organismelor vii. Medicamentele sunt folosite pentru a preveni, pentru a diagnostica, a trata o boală sau pentru a corecta sau modifica o funcţie organică. Un medicament conţine unul sau mai multe principii active. Efectele adverse ale unui medicament sunt efecte care se adaugă efectului terapeutic urmărit. O dată introdus în organism, medicamentul urmează trei faze: absorbţie, distribuţie şi eliminare;

medicaţie - complex de medicamente eficace cauzal, patogenic sau simptomatic în diferite afecţiuni;

medicină - ştiinţa care ocupă cu prevenirea îmbolnăvirilor şi restabilirea sănătăţii, studiul anatomiei şi fiziologiei, al cauzelor şi mecanismelor de producere, al simptomelor, diagnosticului şi tratării bolilor;

medicină complementară - forme diferite de terapie, complementare medicinei convenţionale. Aceasta include osteopatia, acupunctura, homeopatia, masajul, reflexoterapia, reiki etc. Medicina complementară trebuie privită ca o alternativă la medicina convenţională, cele două netrebuind să se excludă;

medicină forensică - ramură a medicinei care se ocupă cu cercetarea ştiinţifică a cauzelor traumatismelor şi decesului de cauze necunoscute, în particular când este suspectată o acţiune criminală. Sinonim: medicină legală;

medicină nucleară - ramură a medicinei în care se utilizează radionuclizi (în special technetium-99m) ca trasori pentru studiul structurii şi funcţiei organelor corpului. Radionuclizii sunt ataşaţi unui compus specific unui anumit test şi apoi sunt injectaţi, inhalaţi sau înghiţiţi. Când se concentrează în organul care trebuie investigat, trasorul poate fi vizualizat cu ajutorul unui contor de radiaţii gamma, arătând structura sau demonstrând funcţia acestuia. De asemenea, pot fi examinate probe de sânge sau de urină;

medicină preventivă - ramură a medicinei care se ocupă cu prevenirea bolilor, de exemplu, cu problemele referitoare la imunizarea împotriva bolilor infecţioase, cum ar fi difteria sau tusea convulsivă, cu găsirea metodelor de eliminare a vectorilor, cum sunt ţânţarii care transmit malaria etc.;

medicină sportivă - specialitate medicală care se ocupă cu diagnosticarea şi tratamentul traumatismelor sportive şi cu măsurile necesare prevenirii sau minimalizării acestora (de exemplu, se implică în design-ul echipamentului sportiv);

medicină traumatică şi de urgenţă - specialitate medicală care se ocupă cu problemele imediate ale bolilor acute şi a accidentelor;

medicină tropicală - ramură a medicinei care se ocupă cu studiul bolilor ce apar cu frecvenţă mare în regiunile tropicale; de exemplu, malaria, lepra, tripanosomiaza, schistosomiaza şi leishmaniaza;

medico-chirurgical - termen care se referă atât la medicină, cât şi la chirurgie;

medico-legal - termen care se referă la aspectele legate de practica medicinei;

mediu - 1. totalitatea factorilor, interni şi externi, care influenţează creşterea, dezvoltarea şi comportamentul unui organism; 2. substanţă în care se desfăşoară un proces fizic sau chimic, de exemplu bulion, agar sau gelatină, utilizate pentru cultura microorganismelor sau a celulelor tisulare; 3. vehicul lichid care menţine o substanţă în stare de soluţie sau de suspensie; 4. substanţă care asigură transmiterea impulsurilor;

mediu de contrast - substanţă care se administrează pentru a îmbunătăţi vizibilitatea unei structuri (adică pentru a creşte contrastul) în timpul unei examinări. În radiografie, un mediu de contrast pozitiv (de exemplu, sulfatul de bariu sau compuşi iodaţi hidrosolubili) cresc densitatea structurilor. Gazul este un agent de contrast negativ. Mediile de contrast atât pozitive, cât şi negative pot fi utilizate împreună (de exemplu, sulfatul de bariu şi gazul în clisma baritată cu dublu contrast). Mediile de contrast pentru rezonanţa magnetică nucleară conţin fie un atom de contrast pozitiv (de obicei, gadolinium) pentru a spori semnalul, fie un atom de contrast negativ (de exemplu, fierul) pentru a-l scădea. Mediul de contrast pentru ultrasunete constă în bule de gaz de dimensiuni foarte mici (1-10 microm în diametru), care reflectă puternic undele sonore. Sinonim: agent de contrast;

medroxiprogesteron - hormon sexual feminin sintetic, utilizat pentru tratarea tulburărilor menstruale (de exemplu, amenoree sau endometrioză), a unor forme de cancer şi în terapia de substituţie hormonală; se administrează pe cale bucală sau injectabilă. Este utilizat, de asemenea, în injecţii depot, ca anticoncepţional pe termen lung;

medulată (mielinizată) - termen care se referă la orice fibră nervoasă care prezintă o teacă de mielină;

medulla - 1. porţiunea centrală a unor organe situată în interior faţă de porţiunea lor corticală. Sinonim: măduvă. Medulla spinalis (măduva spinării) este porţiunea nevraxului situată caudal de trunchiul cerebral, în interiorul canalului vertebral, acoperită de meningele rahidiene şi formată din cordoane de substanţă albă la periferie şi cordoane de substanţă cenuşie la centru. Medulla osium (măduva osoasă) este ţesutul aflat în cavităţile scheletului osos. Medulla glandulae suprarenalis este ţesutul glandular central al glandei suprarenale. Medulla renis este porţiunea centrală, perisinusală a parenchimului renal ocupată în special de piramidele renale. 2. stratul de mielină al anumitor fibre nervoase;

medulla oblongata - partea inferioară a trunchiului cerebral, care se întinde de la măduva spinării la puntea lui Varolio. Are forma unui trunchi de con cu baza mare aşezată în sus. Limita superioară este şanţul hulbo-pontin, iar cea inferioară este decusaţia piramidală. Pe lângă faptul ci prin medulla oblongata trec toate căile nervoase de la măduva spinării la encefal, conţine centrii reglatori pentru respiraţie, centrii cardiaci şi pentru vasele sangvine, salivaţie şi deglutiţie. Nervii cranieni VI-XII părăsesc encefalul la acest nivel. Sinonime: myelencephalon, bulbul rahidian;

meduloblastom - tumoră malignă intracraniană care apare în copilărie la nivelul cerebelului, parte a creierului implicată în controlul echilibrului. Fluxul lichidului cefalo-rahidian poate fi obturat, producându-se hidrocefalie. Simptomele includ: cefalee, ameţeli, tulburări de echilibru. Tratamentul constă în excizie chirurgicală a tumorii şi restabilirea fluxului lichidului cefalorahidian, urmată de radioterapie directă folosind localizarea stereotactică. Meduloblastomul este a doua formă ca frecvenţă a cancerului la copil (după leucemie); tratamentele modeme au dus la o rată de supravieţuire la 5 ani de 40%;

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

RECENT

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Despre tonifierea abdomenuluiDespre tonifierea abdomenului
26.03.2019

Mușchii abdominali reprezintă una dintre primele zone pe care multe persoane sunt dornice să le lucreze din moment ce încep sa piardă  [ ... ]

Aloe Vera, beneficii tămăduitoareAloe Vera, beneficii tămăduitoare
26.03.2019

Aloe vera a rămas până în zilele noastre un leac de încredere care rezistă cu stoicism în fața produselor avansate pe care cercetăt [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment