Înţepenirea gâtului şi a umerilor, dureri de spate, cârceii şi durerile de coapse sunt afecţiuni specifice oamenilor care muncesc la birou. Toate aceste dureri sunt semne că ceva nu merge bine. Revoluţia electronică a adus cu ea job-uri unde oamenii trebuie să stea din ce în ce mai mult în faţa computerelor, în poziţii incomode şi fără prea multă libertate de mişcare.
Revoluţia electronică a forţat omul să lucreze la birou şi să stea nemişcat timp de mai multe ore
Mulţi oameni care lucrează la birou vor să facă ceva pentru a contracara urmările poziţiei incomode la care sunt supuşi la locul de muncă. Computerul şi biroul sunt cele de două „ustensile” ale omului modern. Acestea două aduc multe beneficii, dar dau şi multe probleme de sănătate. După o şedere îndelungată la birou, vertebrele au tendinţa de a se comprima şi apare durerea de spate. Dacă şi poziţia coloanei este incorectă, atunci problemele se înrăutăţesc. Dacă nu ne mişcăm pentru o lungă perioadă de timp, apare înţepenirea gâtului şi a umerilor.
De asemenea, statul pe scaun duce la amorţirea şi înţepenirea coapselor. De aceea, apare senzaţia de durere în picioare atunci când ne ridicăm de pe scaun. Odată cu înţepenirea picioarelor apar şi problemele de circulaţie. Sângele are tendinţa să se adune spre partea inferioară a picioarelor. Din ce în ce mai multe pesroane care lucrează la birou spun că au dureri de încheieturi. Din cauza faptului că se scrie foarte mult la tastatură, apare suprasolicitarea încheieturilor mâinii. Multe din aceste probleme pot fi rezolvate de ergonomie.
Cercetătorii s-au axat foarte mult pe construirea mobilei de birou în armonie cu forma corpului uman. Oricum, deşi ergonomia ajută, corpul tot suferă din cauza faptului că este inactiv şi nu se mişcă o lungă perioadă de timp. Acestă problemă poate fi rezolvată prin stretching. Stretching-ul sau „întinderea oaselor” este cea mai simplă formă de exerciţiu fizic.
Este antidotul perfect pentru perioadele lungi de timp în care corpul este inactiv. Dacă exerciţiile de stretching se fac regulat, beneficiile nu întârzie să apară. Stechingul reduce tensiunea musculară, îmbunătăţeşte circulaţia, reduce stresul şi anxietatea, aduce un plus capacităţii de concentrare a creierului, scade riscul de accidentări şi, în ansamblu, dă o stare de bine corpului. Dacă cineva este dispus să înceapă aceste exerciţii trebuie să ştie ce e bine şi ce nu e bine.
Primele rezultate apar după câteva săptămâni
Atunci când se începe un exerciţiu de stretching, individul trebuie să respire uşor, să se relaxeze, să se concentreze pe muşchi şi articulaţii, să nu se mişte foarte mult şi să nu îşi cauzeze durere. Sunt oameni care execută greşit un exerciţiu de stretching. Ei procedează greşit ţinându-şi respiraţia, se grăbesc, nu se concentrează, sunt agitaţi şi îşi întind corpul şi articulaţiile pănâ când apare durerea. Exerciţiul de stretching executat corect are două faze. În prima fază, corpul se întinde până când se simte o mică tensiune şi se menţine poziţia pentru 7 secunde.
Această întindere uşoară are rolul de a menţine flexibilitatea, de a relaxa muşchii şi tendoanele şi de a reduce tensiunea musculară. În a doua fază, întinderea diverselor părţii ale corpului se face mai energic, iar senzaţia de tensiune care se simţea în prima fază, se menţine puţin mai mult. Specialiştii spun că nu există un număr de exerciţii de stretching care ar trebuie făcut în fiecare zi. Însă, cei care practică trebuie să aibă răbdare. Primele rezultate apar după două sau trei săptămâni, dar numai dacă exerciţiile au fost făcute corect şi cu regularitate.