Procesul de învăţământ solicită din partea copiilor o activitate încordată a cortexului cerebral, de aceea pentru menţinerea unei capacităţi de muncă înaltă şi a unui nivel optim de funcţionare a organismului este necesar un regim raţional cu o repartizare şi alternare corectă a muncii şi odihnei.
Regimul zilei al elevului
Cercetările fiziologice au determinat că excitabilitatea cortexului cerebral care determină un ritm biologic de funcţionare variază în decursul zilei. La majoritatea copiilor sănătoşi cel mai înalt ritm fiziologic se stabileşte în orele de dimineaţă, de la 8 până la 12, şi în a doua jumătate a zilei, între orele 16-18. Studierea randamentului la proba de muncă, latenţa reacţiilor motorii, capacitatea de diferenţiere reflectă o perioadă de randament maxim care coincide cu perioadele înalte ale ritmului biologic (M. Antropov, N.Diacikov). Însă trebuie ele menţionat că nu toţi copiii au un astfel de bioritm de muncă. La unii din ei, îndeosebi la elevii de vârstă şcolară mică (N.Diacikov), bioritmul optim se stabileşte la mijlocul zilei, la alţii el poate fi inert ori

La alcătuirea regimului e necesar de a ţine cont de bioritmul de funcţionare a organismului şi în special de particularităţile sistemului nervos central. Regimul zilnic al elevului prevede următoarele elemente: lecţiile în clasă şi pregătirea lor acasă, odihna în aer liber, alimentaţia, somnul, timpul liber, igiena personală.

Pregătirea lecţiilor. Durata pregătirii lecţiilor acasă este determinată de numărul de lecţii din orarul zilnic, de gradul de dificultate al temelor, de stilul de luau al elevilor:

Elevii care învaţă în primul schimb trebuie să-şi facă lecţiile după luarea mesei şi după o perioadă de odihnă de 1,5 - 2 ore în aer liber. In timpul aflării la aer elevii sunt antrenaţi în prima perioadă în jocuri distractive mobile şi sportive de o mobilitate medie (pentru a evita supraîncălzirea şi supraexcitaţia), apoi fac plimbări. Elevii din schimbul al doilea încep să-şi pregătească lecţiile la 8.30 - 9.00 dimineaţa.

Durata pregătirii lecţiilor conform statutului şcolii este de o oră pentru elevii clasei a 2-a, de 1,5 ore - pentru elevii clasei a 3-a; de 2 ore - pentru elevii claselor a 4-a - a 5-a; de 2,5 - pentru elevii claselor a 6-a - a 7-a; de 3 ore - pentru elevii clasei a 8-a şi de 4 ore - pentru elevii claselor a 9-a - a 10-a (a 11-a). Cercetările ştiinţifice au constatat că durata pregătirii temelor pentru elevi nu trebuie să depăşească 45 minute - 3 ore.

Timpul prelungit pentru pregătirea lecţiilor acasă provoacă scăderea capacităţii de muncă, a nivelului de însuşire a cunoştinţelor, concomitent scade timpul necesar pentru odihnă sau somn. Cauza principală, cea mai frecventă, a acestui fenomen este volumul mare de teme ce se dau elevilor pentru pregătire acasă, iar factorii care determină acest volum sunt deficienţele în modul de repartizare a temelor de către cadrele didactice, cât şi programele supraîncărcate. O mare însemnătate are şi lipsa deprinderilor elevilor de a-şi organiza raţional această activitate.

În timpul pregătirii lecţiilor e necesar de a păstra stereotipul dinamic, iar după fiecare 35-45 minute de lucru de a face pauze de 15-20 minute, apoi după 2 ore este bine venită o perioadă de odihnă mai îndelungată în aer liber.

Organizarea igienică a locului şi a condiţiilor de pregătire a lecţiilor (masa de lucru, nivelul iluminatului, microclimatul, zgomotul) contribuie la păstrarea capacităţii de muncă şi la survenirea mai târzie a oboselii.

Odihna în aer liber. După o activitate şcolară îndelungată, odihna elevilor în aer liber practicând jocuri mobile şi distracţii sportive contribuie la restabilirea nivelului de funcţionare a organismului şi exercită o influenţă binefăcătoare asupra sănătăţii. Odihna activă în aer liber favorizează procesele trofotrope de refacere a capacităţii celulare a organelor şi sistemelor care au fost antrenate în activitate, sporirea capacităţii de muncă. I. Secenov, evidenţiind primul influenţa pozitivă a odihnei active, explică acest fenomen prin faptul că în timpul ei se produce “încărcarea cu energie” a centrilor nervoşi.

După ce se întorc de la şcoală elevii trebuie să facă plimbări în aer liber înainte de a începe pregătirea lecţiilor, după terminarea lor şi înainte de somn.

Durata totală a odihnei în aer liber în timpul zilei constituie pentru elevii claselor inferioare 4 - 3,5 ore, pentru elevii claselor mijlocii - 3,5 - 3 ore, pentru cei mari - 3 - 2,5 ore.

Timpul liber. In regimul zilei trebuie să fie prevăzut şi timpul pe care elevii îl folosesc după înclinaţiile şi interesele lor individuale - 1,5 - 2 ore. În acest timp elevii desenează, croşetează, citesc literatură artistică, vizionează emisiuni televizate, ascultă radio, activează în diferite cercuri, secţii sportive. Timpul liber e raţional să fie planificat după terminarea pregătirii lecţiilor, când se stabileşte o scădere a randamentului muncii.

Ca regulă, elevii manifestă un viu interes faţă de ocupaţiile preferate. Ca şi orice activitate, durata ocupaţiilor din timpul liber trebuie reglementată, deoarece ele prezintă o sarcină suplimentară destul de importantă. Studierea regimului zilnic al elevilor a constatat, că unii din ei în decursul săptămânii vizionează emisiuni televizate în medie de la 12 până la 24 de ore, ceea ce influenţează negativ asupra aparatului vizual. Durata maximală a vizionării emisiunilor televizate pentru elevii claselor mici trebuie să constituie o oră, pentru cei din clasele mijlocii - 1,5 ore, iar pentru cei din clasele mari - 2 ore şi nu mai mult de 2 - 3 ori pe săptămână. În timpul vizionării elevii trebuie să şadă la o distanţă de 2-5,5 m de la ecran, în prezenţa unei surse de lumină situată în spate.

Ocupaţiile în cercuri, secţii sportive nu trebuie să depăşească 45 minute pentru elevii claselor mici şi 1,5 - 2 ore pentru elevii claselor mijlocii şi superioare. Durata totală pe săptămână a acestor activităţi este de 1-2 ore pentru clasele I - a 3-a; 2-3 ore pentru clasele a 4-a - a 8-a şi 3-4 ore pentru clasele a 9-a - a 10-a.

În timpul diverselor ocupaţii poziţia elevului trebuie supravegheată: e necesar ca el să se rezeme de speteaza scaunului, cartea s-o ţină la o distanţă de 30-35 cm de la ochi; să nu citească în poziţie culcată sau la lumină.

În timpul liber copiii ajută părinţii în familie, îndeplinind o muncă oarecare pe măsura puterii lor din proprie iniţiativă sau la indicaţia celor maturi - menţin în ordine locuinţa, bucătăria, îngrijesc florile, spală vesela, ajută la pregătirea bucatelor, muncesc în grădină şi în sere etc.

Somnul. Copiii şi adolescenţii au mai mare nevoie de odihnă decât adulţii.

Normele pentru durata somnului elevilor au fost stabilite de pediatri şi igienişti în valori cuprinse între 11-12 ore pentru copiii de 6-7 ani; 10 ore - pentru cei de 8-10 ani; 9 ore pentru cei de 11-14 ani şi 8 - 8,5 ore pentru cei de 15 - 17 ani.

Pentru recrearea deplină a organismului trebuie stabilită strict ora culcării şi deşteptării. Deşteptarea la ora 7 este cea mai raţională, iar culcarea trebuie stabilită pentru copiii de 6-7 ani la ora 21, pentru cei de 11-14 ani - la ora 21 şi 30 minute, iar pentru elevii de 15-17 ani -la orele 22-22 şi 30 minute.

Prin somnul valoros din punct de vedere igienic se subînţelege somnul, a cărui durată şi profunzime satisfac necesităţile fiziologice ale organismului.

Durata mai mică a somnului poate provoca diferite dereglări în starea de funcţionare a celulelor cortexului cerebral, se modifică profund reactivitatea celulelor corticale, se dereglează mobilitatea, echilibrul, intensitatea reacţiilor condiţionate, interacţiunea primului şi celui de al doilea sistem de semnalizare, scade capacitatea de muncă.

La stabilirea duratei somnului trebuie să se ia în considerare starea de sănătate şi de dezvoltare fizică, particularităţile individuale ale copiilor. Copiii bolnavi, cu hiperexcitabilitatea sistemului nervos şi cei care obosesc repede trebuie să doarmă mai mult decât cei sănătoşi. Pentru ei este prevăzut şi somnul de zi.

Pentru ca somnul să fie profund copiii trebuie să fie deprinşi să se culce şi să se scoale întotdeauna la aceeaşi oră, înainte de culcare să facă o plimbare, să se ocupe cu jocuri uşoare care calmează sistemul nervos, să respecte regulile de igienă individuală şi de alimentaţie înainte de somn, să doarmă într-un dormitor aerisit.

Igiena personală include gimnastica de înviorare, igiena corporală, schimbul hainelor după lecţii, înainte de plimbări. Aici poate fi inclusă şi alimentaţia. Copiii de vârstă şcolară mică pentru efectuarea acestor activităţi au nevoie de mai mult timp. Igiena personală şi primirea hranei cuprinde 3 ore 45 minute - 2 ore 30 minute.

În sistemul de învăţământ general sunt foarte răspândite instituţiile în care copiii se află timp îndelungat - 9-10 ore (şcolile cu grupe cu regim semiintern) şi 24 de ore (şcolile-internat). În şcolile unde funcţionează clase cu regim semiintern după terminarea lecţiilor copiii petrec timpul liber şi pregătesc lecţiile sub supravegherea pedagogului (educatorului).

Organizarea raţională a regimului impune anumite condiţii -numărul limitat de elevi într-o grupă, prezenţa mobilierului şi a încăperilor principale şi auxiliare, care corespund cerinţelor igienice, a materialului didactic pentru activitatea în afara de clasă. Cerinţele igienice faţă de regimul zilei al acestor elevi rămân aceleaşi ca şi pentru cei care nu frecventează grupa cu regim semiintern, îndeosebi ţinând cont de organizarea corectă a activităţilor, a odihnei şi a alimentaţiei - după lecţii să ia masa, să se odihnească activ în aer liber, să-şi pregătească lecţiile şi să activeze în timpul ocupaţiilor libere în condiţii igienice.

In şcolile-intemat elevii se află 6 zile, iar duminica, la sărbători şi în vacanţă ei pleacă acasă. Deoarece aici instruirea este programată într-un singur schimb, pentru ei e posibilă organizarea raţională a regimului zilei, alternând munca cu odihna.

Toţi elevii se scoală la ora 7, fac gimnastică, se spală, îşi aranjează patul, iau dejunul, se plimbă, apoi urmează lecţiile în clasă. După terminarea lecţiilor şi până la prânz, după prânz şi până la pregătirea lecţiilor elevii trebuie să se afle în aer liber. În regimul zilei este rezervat timpul pentru munca social-utilă cu durata de la 30 minute până 1,5 ore, în funcţie de vârstă şi activitatea în diferite cercuri şi secţii sportive de 1,5 - 2,5 ore.

Elevii iau masa de 4 ori pe zi: micul dejun, dejunul în recreaţia mare, prânzul şi cina. Pentru fiecare grupă de vârstă se stabilesc anumite norme de somn, pentru cei mici (cl. I - II) şi cei bolnavi este obligator somnul diurn de 1-1,5 ore.

Regimul zilei în perioada examenelor. În această perioadă grijile, emoţiile, necesitatea de a repeta materialul implică o intensificare a efortului intelectual. Această activitate, dacă nu are loc în condiţii igienice, contribuie la slăbirea şi surmenarea elevului. Pentru a evita asemenea situaţii nedorite în perioada examenelor, trebuie respectate cu cea mai mare stricteţe cerinţele regimului zilei. O atenţie specială se va acorda somnului, cu atât mai mult cu cât activitatea elevilor din timpul zilei este mai intensă, deoarece sistemul lor nervos are nevoie de odihnă mai eficientă.

Repetarea materialului în timpul nopţii dereglează durata şi caracterul somnului, atât de necesar pentru restabilirea capacităţii funcţionale normale a sistemului nervos şi a întregului organism. Astfel, timpul necesar pentru asimilarea materialului didactic se prelungeşte. In aceste cazuri, ceea ce se câşţigă prin timp, se pierde prin randamentul scăzut al activităţii. Un alt aspect de însemnătate deosebită constituie alternarea activităţii cu pauze, alimentaţia raţională, aflarea în aer liber.

Durata zilnică a pregătirii către examene trebuie să fie în medie egală cu timpul folosit zilnic pentru studii - 8 - 9 ore. Activitatea intelectuală se recomandă să fie efectuată dimineaţa, în perioada cu înaltă capacitate de muncă a organismului, având pauze periodice după fiecare 45 minute de muncă, iar după 2,5 - 3 ore elevii trebuie să ia al 2-lea dejun şi să se odihnească un timp mai îndelungat. După odihnă ei învaţă circa 3 ore, iau prânzul, apoi în decursul a 2,5 - 3 ore se odihnesc în aer liber, dorm La orele 16.00 ei încep să-şi pregătească temele în decurs de 2 - 3 ore. Activităţile extraşcolare şi cele casnice se suspendează.

Începerea examenelor nu trebuie programată înainte de ora 10, oferind astfel elevului timpul necesar pentru somn şi plimbare în aer liber. Între examene se vor asigura 3 - 4 zile libere, timp în care elevul va putea repeta materialul examenului următor. Examenele trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă liniştită, care să excludă emoţiile copiilor, în încăperi în care să se respecte regulile igienice de iluminare, aerisire şi încălzire.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment