Sănătatea este nu numai unul din drepturile importante ale omului, ci şi o comoară a statului, o condiţie necesară pentru progresul societăţii.

Sănătatea populaţiei, aptă de muncă, asigură prezentul ţării, iar sănătatea copiilor – viitorul ei. Starea sănătăţii copiilor este determinată de factorii sociali, biologici, ecologici şi a mediului instructiv-educativ. Ultimii contribuie semnificativ la formarea stării de sănătate ale copiilor.

Copiii de azi sunt adulţii de mîine. Ei merită să moştenească o lume sigură, şi sănătoasă. Nu există obligaţie mai importantă decît a le asigura sănătatea.

Crearea unui mediu sănătos pentru copii este baza unei dezvoltări durabile. Abilitatea copiilor de a se dezvolta şi de a deveni adulţi productivi este determinată, în deosebi de sănătatea şi educaţia lor.

Lumea unui copil este formată din casă, şcoală şi comunitate. Aceste trei medii trebuie să fie sănătoase pentru a permite copilului să se dezvolte armonios şi sănătos. În realitate însă, aceste medii sînt de multe ori nesănătoase, creînd diferite probleme de sănătate copiilor şi familiei lor.    
Datele estimative a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, confirmă, că peste cinci milioane de copii în vîrstă de pînă la 18 ani din toată lumea, şi în deosebi, din ţările în curs de dezvoltare, decedează anual din cauza bolilor legate de mediul în care trăiesc, se joacă acasă, la şcoală sau în comunitate.

Unele boli legate de mediu pot duce la disabilităţi de durată, altele produc efecte imediate, de scurtă durată. Unele pot duce la orbire, handicapuri fizice sau boli psihice. Copiii bolnavi cronic sau cu disabilităţi nu se pot duce în mod regulat la şcoală, şi deci dezvoltarea lor socială şi cea intelectualã au de suferit. Această enormă povară a bolilor în rîndul copiilor reprezintă un handicap pentru dezvoltarea socială şi economică a ţărilor lor. Copiii afectaţi de boli cronice sau de infirmităţi nu vor deveni adulţi sănătoşi şi productivi.

Copiii, de asemenea pot fi expuşi la factori de risc înainte de naştere; de exemplu, dacă mama este fumătoare sau dependentă de droguri. Expunerea la factori de risc la o vîrstă timpurie poate produce daune ireversibile.       

S-a constatat, că nou-născuţii de la mamele fumătoare au adesea o greutate mai mică la naştere, iar greutatea va fi cu atît mai mică faţă de cea normală, cu cît femeia însărcinată fumează mai mult. De altfel, rata mortalităţii copiilor în ultimele zile ale sarcinii sau în primele zile după naştere este mai ridicată în cazul mamelor fumătoare, decît în cazul mamelor nefumătoare. S-a ajuns, de asemenea, la concluzia că sugarii de greutate inferioară celei medii sînt predispuşi să se îmbolnăvească în primul lor an de viaţă. În plus, riscurile apariţiei bolilor sînt cu atît mai mari, cu cît părinţii şi în mod deosebit mama, sînt fumători.

La copiii de la vîrsta de 5 ani la 16 ani, care respiră în mod constant fum, se pot observa diverse forme de iritare a căilor respiratorii: tuse, expectoraţii, insuficienţă respiratorie, şuierături la respiraţie. Aceşti tineri suferă, de asemenea, în mod frecvent de repetate amigdalite şi alte inflamaţii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a constatat, că numărul cazurilor de astm şi gravitatea acestora la copii, depinde de consumul mai mic sau mare de tutun din cadrul anturajului lor. Fumatul pasiv la copii şi la adolescenţi intensifică riscul acestora de a fi predispuşi la astm.

Poluarea atmosferei reprezintă o amenintare gravă pentru copii şi un factor de risc, ce poate provoca boli cronice, în special ale aparatului respirator. Aproximativ două milioane de copii de pînă la cinci ani - decedează anual la nivel mondial din cauza unor infecţii respiratorii acute. Multe din aceste infecţii sînt agravate de factorii de mediu.
Aerul poluat din interiorul unei clădiri este un factor nociv asociat infecţiilor respiratorii atît în mediul rural, cît şi în cel urban. O substanţă poluantă este mai periculoasă pentru plămînii unui copil, dacă se află în interiorul unei încăperi, decît la aer liber.

Factorii nocivi ai unui mediu închis sînt:
- lipsa ventilaţiei,
- umezeala,
- prezenţa unor agenţi biologici, cum ar fi mucegaiul, sau a unor substanţe chimice folosite în construcţii.

O problemă serioasă pentru sănătatea, rămîne - poluarea atmosferei, produsă mai ales de traficul intens. Se estimează, că un sfert din populaţia globului este expusă la concentraţii nocive de agenţi poluanţi, cum ar fi plumbul, bioxidul de sulf sau alte substanţe chimice.

Astfel, acţiunile eficiente, menite să protejeze copiii de poluarea mediului sînt:
buna ventilaţie a încăperilor de locuit şi educaţie, respectarea condiţiilor sanitaro – igienice optimale - favorizează scăderea cazurilor de infecţii respiratorii acute;
- protejarea copiilor de fumatul activ sau pasiv, reduce de asemenea riscul unor boli respiratorii şi al altor afecţiuni în copilărie dar şi la maturitate;
- folosirea benzinei fără plumb, reduce expunerea copiilor la plumb şi previne apariţia unor probleme de creştere;
- aplicarea unor politici de transport şi de sănătate preventive micşorează riscul bolilor respiratorii şi al accidentelor rutiere;

Nivelul înalt al cunoştinţelor medico – igienice al părinţilor în promovarea sănătăţii şi profilaxia maladiilor.

În Republica Moldova, asistenţa medicală femeii şi copilului reprezintă o prioritate în activitatea Ministerului Sănătăţii. Îmbunătăţirea sănătăţii materne şi infantile este privită ca o premiză fundamentală pentru sănătatea familiei şi pentru dezvoltarea socială şi economică a societăţii.
Indicatorul mortalităţii infantile este unul dintre cei mai informativi indicatori ai nivelului socio-economic de dezvoltare a unei societăţi.

În Republica Moldova, pe parcursul ultimilor 3 ani, s-a constatat o reducere a mortalităţii infantile, care comparativ cu anul 2005 a scăzut cu 8%, astfel atingînd în anul 2007 11,3 la 1000 născuţi vii (anul 2005 – 12,4%o, anul 2006 – 11,8%o). Respectiv este în descreştere şi mortalitatea copiilor sub 5 ani fiind de 14,0%o în anul 2007, faţă de 15,6%o în anul 2005.

Odată cu implementarea asigurării obligatorii de asistenţă medicală, începînd cu anul 2004, s-a îmbunătăţit considerabil finanţarea serviciilor medicale. Astăzi toţi copiii în vîrstă de pînă la 18 ani, femeile gravide, mamele care îngrijesc 7 şi mai mulţi copii, şi copiii invalizi de gradul I, cît şi alte contingente sînt incluşi în contingentul asigurat de către stat.

Toate cheltuielile legate de îngrijirile mamei si copilului sunt acoperite de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Aceasta include şi asigurarea cu medicamente compensate 100% a copiilor în vîrstă de la 0-5 ani şi a femeilor gravide cu preparate de fier şi acid folic în condiţii de ambulator.

Începînd cu anul 2006, femeile gravide sînt spitalizate pentru naştere în instituţia medico-sanitară solicitată, indiferent de locul de trai, cu excepţia cazurilor, cînd, conform indicaţiilor medicale este necesară respectarea principiilor de regionalizare şi triere a gravidelor în acordarea asistenţei medicale perinatale.

În cadrul implementării Programelor în Perinatologie (anii 1998-2002; 2003-2007) s-au produs schimbări radicale în maternităţi prin aplicarea tehnologiilor moderne şi cost-efective, cum ar fi:

a) formarea şi implementarea sistemului regionalizat de asistenţă perinatală din trei niveluri;
b) înzestrarea cu aparataj medical din Grantul Japoniei a 10 Centre Perinatale de nivelul II şi unul de nivelul III – Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii mamei şi Copilului;

c) elaborarea politicilor şi standardelor naţionale în asistenţa perinatală, expuse în trei Ghiduri naţionale A, B, C şi aprobate de Ministerul Sănătăţii (ordinul MS nr.500 din 05.12.2006) şi elaborarea protocoalelor clinice în asistenţa perinatală bazate pe dovezile ştiinţifice;

d) pregătirea peste 6500 de cadre medicale, în subiectele actuale ale asistenţei perinatale, în managementul calităţii şi medicina bazată pe dovezi, ce s-a desfăşurat paralel cu implementarea în activitatea maternităţilor şi sectorului de asistenţă medicală primară a tehnologiilor cost-efective recomandate de OMS;

e) formarea sistemului de monitoring a calităţii serviciului perinatal în toate maternităţile republicii, în cadrul căruia sînt monitorizate trimestrial mortalitatea perinatală şi lunar maladiile cu risc de deces matern şi neonatal;

f) implicarea comunităţii în rezolvarea problemelor de sănătate perinatală;

Experienţa Moldovei a fost apreciată înalt de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care a selectat Moldova dintre ţările europene, ca ţară pilot pentru implementarea Iniţiativei Globale „Graviditate fără risc”, iar la finele anului 2005 s-a decernat titlul de „Centru Colaborativ” - Centrului Naţional Informaţional-Metodic de Perinatologie de pe lîngă Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului.

Obiectivele acestei strategii sînt îndreptate spre acces, calitate şi eficacitate întru realizarea scopului “Un început sănătos de viaţă” fiecărui copil născut.

Activitatea maternităţilor, a suferit schimbări esenţiale, devenind mai apropiată de mediul familial. Astfel, în anul 2005 a fost aprobat un nou concept – Conceptul Maternitate Prietenoasă Familiei (ordin nr.327 din 04.10.2005).

Condiţiile create în maternităţi sprijină mai mult intimitatea, confidenţialitatea, participarea mamei la îngrijirea nou-născutului sănătos şi bolnav, aflarea mamei împreună cu nou-născutul, vizitele libere ale rudelor în maternităţi şi tehnologiile „Spitalului prietenos copilului”, cum ar fi: alăptarea precoce, alăptarea exclusivă a nou-născutului în maternităţi, etc.

În anul 2005 au fost create 13 cabinete de educaţie antenatală a familiei în Centrele Medicilor de Familie (CMF) şi în maternităţile raionale, iar pe parcursul anului 2006 au fost deschise încă 9 cabinete.

La finele anului 2006 între Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare a fost semnat un Memorandum de Înţelegere cu privire la proiectul moldo-elveţian: „Modernizarea sistemului perinatal din Moldova”. În luna mai 2007, 26 centre perinatologice de nivelul I au fost dotate cu echipament medical modern adecvat pentru oferirea serviciilor medicale de calitate mai înaltă.

Pentru a fortifica educaţia familiei şi mobilizarea comunităţii, care conform estimărilor OMS ar putea reduce rata complicaţiilor şi deceselor materne şi neonatale, în anul 2006 a fost lansată Campania Naţională de Comunicare în domeniul viitoarei mame şi a copilului sub genericul „Pentru un Făt Frumos şi Sănătos”, iar începînd cu data de 1 decembrie 2007 este în proces de desfăşurare o altă Campanie Naţională de Comunicare în domeniu sănătăţii copilului în primul an de viaţă „Copilărie Fără Risc”, scopul căreia este reducerea mortalităţii infantile şi neonatale, inclusiv şi la domiciliu.

Republica Moldova, începînd cu anul 2000, a devenit parte aderată a Strategiei Conduita Integrată a Maladiilor la Copii (în continuare CIMC), promovat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), avînd drept scop ameliorarea calităţii asistenţei medicale primare acordate copiilor sub 5 ani, in special diminuarea mortalităţii infantile şi a mortalităţii copiilor sub 5 ani şi mărirea eficienţei utilizării resurselor din sistemul sănătăţii, educaţia în familie.

Pînă în prezent au fost instruiţi 2320 lucrătorii medicali din sectorul de Asistenţă Medicală Primară din toate raioanele republicii şi parţial din municipiile Bălţi şi Chişinău, precum şi profesorii corpului profesoral-didactic respectiv al USMF „Nicolae Testemiţanu” şi al instituţiilor de învăţămînt medical mediu de specialitate din republică.

În cadrul Strategiei menţionate, începînd cu anul 2005, în manualele de instruire a fost inclus şi compartimentul de „Comunicare”, predestinat îmbunătăţirii cunoştinţelor în familie, privind îngrijirile pentru dezvoltarea copilului.

În ultimii ani au fost întreprinse un şir de măsuri pentru a oferi adolescenţilor garanţii din partea statului şi a spori accesibilitatea acestora la servicii medicale.

Actualmente, în republică activează 12 Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor, care acordă servicii de sănătate prietenoase tinerilor, inclusiv şi adolescenţilor, şi au ca infecţiilor cu transmitere sexuală, inclusiv HIV/SIDA, reducerea nivelului de sarcini nedorite, a utilizării de droguri printre adolescenţi etc.

O alianţă puternică între mai multe sectoare - sănătate, mediu, educaţie, transport, finanţe etc. - va creşte responsabilitatea faţă de protecţia sănătăţii copiilor şi va cultiva participarea activă în soluţionarea problemelor. Parteneriatele instruiesc profesioniştii din diverse domenii: medicină, învăţămînt, lideri politici, tineri, părinţi, biserică, etc. - în scopul promovării sănătăţii şi protecţiei mediului.

Comunităţile şi ONG-le impun prestarea unor servicii mai calitative prin acţiuni preventive sincronizate în şcoli, centre medicale, grupuri religioase, cooperative agricole şi grupuri de femei. Sectorul privat completează serviciile publice şi oferă comodităţi necesare şi ajută la implementarea noilor tehnologii. Liderii locali, consiliile locale şi ONG-le informează opinia publică comunitară despre sănătate şi mediu. Ei mobilizează aşa activităţi, cum ar fi: protejarea surselor de apă, construirea fîntânilor şi plantarea copacilor.

Tot mai activ, din an în an, comunitatea îşi îndrepta atenţia spre implicarea în protejarea unui mediu sănătos pentru copii.

Grupurile societăţii civile permit creşterea cererii de servicii publice calitative, influenţează politica locală şi asigură transparenţa autorităţilor locale în acordarea de servicii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a observat deja, că ţările şi comunităţile sunt capabile să creeze un mediu sănătos pentru copii.

Misiunea noastră acum, este să transformăm aceste succese de la scară locală la nivel naţional, global - pentru ca să învingem această bătălie vitală pentru viitorul copiilor noştri, pentru viitorul umanităţii. (Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva din RM)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment