Copiii de azi sunt adulţii de mâine. Ei merita să moştenească o lume sigură, dreaptă si sănătoasă. Nu există obligaţie mai importantă decît a le asigura sănătatea. Crearea unui mediu sănătos pentru copii este baza unei dezvoltări durabile. Abilitatea copiilor de a se dezvolta şi de a deveni adulţi productivi este determinată în principal de sănătatea şi educaţia lor.

Lumea unui copil este formatã din casã, şcoalã şi comunitatea localã. Aceste trei medii trebuie sã fie sãnãtoase pentru a permite copilului sã se dezvolte la adãpost de boli. În realitate însã, aceste medii sunt de multe ori nesãnãtoase, aflându-se la originea majoritãţii deceselor înregistrate în ţãrile în curs de dezvoltare.

Peste cinci milioane de copii în vârstã de pânã la 14 ani mor anual din cauza bolilor legate de mediul în care trãiesc şi de joacã, acasã, la şcoalã sau în comunitate. Un mediu degradat reprezintã un loc propice pentru dezvoltarea germenilor, a viermilor si a insectelor purtãtoare de boli. O jumãtate de miliard de copii din întreaga lume este ameninţatã de boli precum malaria sau holera.

Numeroase ameninţãri legate de mediu sunt agravate de sãrãcia persistentã, de conflicte, de dezastre naturale sau provocate de om, ca şi de inechitãţile sociale. Copiii cei mai afectaţi sunt cei care trãiesc în ţãri în curs de dezvoltare, dar sunt expuşi şi mulţi copii din ţãri dezvoltate sau chiar din ţãrile cele mai bogate. Copiii sunt extrem de vulnerabili.

Pe mãsurã ce cresc şi se dezvoltã, existã "ferestre de susceptibilitate", adicã perioade când organele şi sistemele lor pot fi extrem de sensibile la factorii nocivi de mediu. Unele boli legate de mediu pot duce la dizabilitãţi de duratã, altele produc efecte imediate, de scurtã duratã. Unele pot duce la infirmitãţi ca orbirea, handicapuri fizice sau boli psihice. Copiii bolnavi cronic sau infirmi nu se pot duce în mod regulat la şcoalã, şi deci dezvoltarea lor socialã şi cea intelectualã au de suferit.

De asemenea, aceastã enormã povarã a bolilor în rândul copiilor reprezintã un handicap pentru dezvoltarea socialã şi economicã a ţãrilor lor. Copiii afectaţi de boli cronice sau de infirmitãţi nu vor deveni adulţi sãnãtoşi şi productivi, privând astfel ţãrile lor de o resursã esenţialã pentru o dezvoltare durabilã.
 
Riscuri pentru sãnãtatea copiilor, în mediul şcolar...
Şcoala, care cuprinde clãdirea şi terenul din jurul sãu, prezintã uneori pentru copii aceleaşi riscuri ca şi casa unde locuiesc. Unele şcoli din ţãrile subdezvoltate nu au toalete şi copiii sunt nevoiţi sã iasã pe stradã, ceea ce implicã multe riscuri, mai ales în cartierele mãrginaşe, unde violenţa pândeşte la tot pasul.
 
Dar lipsa toaletei nu este singurul neajuns. Acoperişurile stricate, prin care plouã, şi pereţii mucegãiţi reprezintã o altã problemã. Copiii, care uneori stau pe jos, din lipsa bãncilor, rãcesc din cauza frigului şi umezelii. Mulţi pãrinţi se gândesc sã nu-şi mai trimitã copiii la şcoalã, dar îşi dau seama cã educaţia este singurul mod de a-i ajuta sã scape de sãrãcia care îi înconjoarã. Totuşi, cât de folositoare este şcoala în astfel de condiţii?

...şi în comunitate
Comunitatea în care trãieşte un copil include o mulţime de locuri - parcuri, grãdini, lacuri, râuri sau gropi de gunoi, dar importanţa lor depinde de modul de viaţã al fiecãrui copil. De exemplu, milioane de copii din întreaga lume trãiesc pe stradã şi sunt expuşi unei multitudini de pericole, cum ar fi violenţa, rãnirile accidentale sau infecţiile provocate de scormonirea prin gunoaie.
 
Mulţi copii muncesc de la o vârstã fragedã şi sunt astfel expuşi aceloraşi factori de risc ca si adulţii. Dar copiii sunt mult mai vulnerabili, mai puţin conştienţi de pericolele care îi pândesc, dar şi mai lipsiţi de apãrare în faţa lor.
 
Unii copii scormonesc prin gunoaie, cãutând materiale reciclabile printre bucãţi de metal şi baterii de maşini din care se scurge acid.  Dacã se taie, nu are cine sã îi ducã la spital. De asemenea, apa pe care mulţi sãteni o beau sau o folosesc pentru spãlat este poluatã de reziduuri de metale grele, dupã ce a fost folositã în minerit. Gropile de gunoi degajã un miros insuportabil, iar bãlţile de apã stãtutã favorizeazã apariţia ţânţarilor, care provoacã malaria.

Casele sunt de multe ori construite din resturi de lemn sau de metal, adunate de prin gunoaie. Dar oamenii sãraci nu au de ales.

În acest moment, povara economicã a bolilor legate de mediu este enormã
Produsul intern brut al Africii ar fi probabil cu 100 de miliarde de dolari mai mare dacã s-ar fi luat mãsuri pentru eradicarea malariei încã de acum 30 de ani. Spre sfârsitul anului 1990, producţia industrialã a Chinei a fost cu 7,7% mai micã decât potenţialul sãu din cauza bolilor provocate de poluare. Bolile pulmonare şi infecţiile aparatului respirator au provocat 1,9 milioane de decese anual, reprezentând 21% din totalul deceselor.

Existã dovezi conform cãrora expunerea la substanţe toxice ar costa ţãrile dezvoltate peste 300 de miliarde de dolari anual. Numai SUA cheltuiesc anual 55 de miliarde de dolari pentru tratarea unor boli legate de mediu în rândul copiilor.

O diminuare a riscurilor legate de factorii de mediu atrage câstiguri financiare substanţiale. Cercetãri recente au demonstrat cã orasul Mexico City ar câstiga 2 miliarde de dolari anual dacã autoritãţile ar reduce particulele din atmosferã cu doar 10%. În SUA, copiii profitã deja de pe urma trecerii la benzina fãrã plumb, ceea ce a redus expunerea lor la acest metal greu.
 
Copiii sunt cei mai vulnerabili la factorii de risc, deoarece ei sunt în crestere şi ca atare consumã mai multã mâncare, apã şi aer decât adulţii, comparativ cu greutatea. Sistemele lor imunologic, reproductiv, digestiv şi nervos se dezvoltã, iar copiii îşi petrec timpul mai aproape de sol, unde se acumuleazã praful şi chimicalele.

Unele caracteristici ale copiilor, cum ar fi curiozitatea sau lipsa lor de cunostinţe, reprezintã factori agravanţi. Copiii pot de asemenea fi expuşi la factori de risc înainte de naştere; de exemplu, dacã mama este fumãtoare sau dependentã de droguri. Expunerea la factori de risc la o vârstã timpurie poate produce daune ireversibile.
 
Suferinţa provocatã de factorii de mediu nu este inevitabilã. Existã tratamente pentru majoritatea bolilor, iar decesele pot fi prevenite. Niciodatã în trecut nu au existat atâtea instrumente şi strategii pentru a proteja copiii de pericolele care îi pândesc.