Pentru copiii de această vârstă e caracteristic un ritm accelerat de creştere şi dezvoltare a stării fizice şi neuropsihice. Procesul de instruire şi educaţie trebuie să contribuie la dezvoltarea organelor de percepţie, motricităţii, limbajului. Elementele principale ale regimului zilei sunt somnul, alimentaţia, perioada de veghe.
Regimul zilei al copiilor de 0-3 ani
Capacitatea de funcţionare a celulelor nervoase este foarte joasă şi sub influenţa factorilor mediului ele obosesc repede. In legătură cu aceasta necesitatea de somn este cu atât mai mare şi perioadele de somn cu atât mai lungi, cu cât copilul e mai mic. Cu cât este mai mic copilul, cu atât mai energic el creşte, de aceea şi regimul lui se schimbă mai des.

Pe parcursul primului an de viaţă regimul copilului se schimbă de 4 ori şi în afara somnului de noapte, care constituie la el 10-11 ore în prima jumătate de an, acesta doarme ziua de 4-3 ori, timp de 2-1,5 ore, iar la sfârşitul anului perioadele somnului se micşorează până la 2 ori.

În legătură cu aceasta timpul de veghe total în primele luni este de scurtă durată - 6-7 ore, fiind repartizat în 4 perioade cu durata de o oră-două. Treptat durata neîntreruptă a perioadei de veghe creşte, constituind câtre sfârşitul trimestrului IV 2,5 - 3,5 ore.

În perioada de vârstă de la 2 la 10 luni e pronunţată dominanta alimentaţiei, datorită cărui fapt regimul zilei prevede o anumită succesivitate a elementelor principale - somnul - alimentaţia -perioada de veghe. Imediat după somn copilul trebuie hrănit şi atunci perioada de veghe decurge vioi, activ, încât obosind el adoarme din nou repede şi adânc.

In prima jumătate de an alimentaţia trebuie organizată din 7-6 mese, până la 9-10 luni de 5 ori, ulterior se trece la alimentaţia de 4 ori pe zi.

Pentru dezvoltarea mişcărilor, limbajului, jocurilor, emoţiilor sunt necesare jucării corespunzătoare, de aceea un rol hotărâtor aici îl joacă adulţii. Primele jucării pe care le cunoaşte copilul trebuie să contribuie la formarea concepţiei vizuale şi auditive, de aceea e bine ca ele să fie şi de culori diferite. încadrarea copilului în joc are o mare însemnătate pentru dezvoltarea lui psihomotorie.

Preferinţele pentru anumite jucării şi jocuri depind de vârstă: la 2-4 luni el preferă jucării colorate, sunătoare; la 5-6 luni - jucării care îl îndeamnă la deplasare; la 9-10 luni se joacă cu mingi, păpuşi, bile de rostogolit, diferite inele; la 10-11 luni - cu diferite cutii ce se închid şi se deschid, cu axe cu inele ce se îmbracă uşor, cuburi, automobile simple, animale din masă plastică (câini, pisici, epuraşi, ursuleţi) şi alte jucării cu subiect. Jocurile-activităţi se organizează în timpul special rezervat pentru ele în cadrul regimului zilei peste 20-30 de min. după hrănire.

Organizarea la timp a jocurilor-activităţi (jocurile distractive, activităţile muzicale, jocurile-activităţi de dezvoltare a mişcărilor, demonstrarea în scopul dezvoltării vorbirii şi orientării în mediul ambiant), diversitatea lor şi organizarea corectă a jocului individual contribuie la dezvoltarea neuropsihică normală a copilului. Cu copiii de până la un an, de regulă, se organizează zilnic jocuri-activităţi cu o durată de maximum 10 minute în fiecare perioadă de veghe (individual sau cu câte 5-6 copii concomitent).

Pentru copiii din al doilea an de viaţă se stabilesc două regimuri, pentru prima şi a doua jumătate de an, deoarece perioada de veghe din această perioadă de timp este diferită şi pentru copiii din subgrupa mică se prevăd două somnuri pe zi - câte 2,5 - 1,5 ore, iar pentru cei din subgrupa mare - unul cu durata de 3 - 2,5 ore.

În această perioadă scade dominanta alimentaţiei şi principalul component al vieţii devine nu hrana, ci activitatea, trecând la o altă succesivitate - somnul -perioada de veghe - alimentaţia Durata perioadei de veghe nu depăşeşte 4 ore la copiii de până la 1,5 ani, după un an şi 6-7 luni copiii se pot afla în stare de veghe neîntrerupt 5 - 5,5 ore.

Ziua intervalele dintre hrăniri oscilează de la 3,5 până la 4,0 ore. Deosebit de importantă este aflarea copiilor la aer luber. Este indicată aerisirea camerelor înainte de somn şi deschiderea ferestrelor în timpul somnului, somnul pe terase deschise, plimbările în aer liber cu durata de 1 - 1,5 ore. Vara, dacă există condiţii corespunzătoare, copiii stau ziua întreagă la aer liber. Timpul liber, care rămâne în urma alimentaţiei, somnului, procedurilor igienice, este completat cu activităţi speciale şi jocuri.

Materialele şi jucăriile folosite în lucrul cu copiii în anul al doilea de viaţă contribuie la dezvoltarea jocului cu subiect, mişcărilor, vorbirii, lărgirii orientării în mediul ambiant, dezvoltării acţiunilor cu obiectele. După un an se recomandă jocuri de construcţii, cu cuburi, piramide, inele, bile, cercuri, mingi, păpuşi şi jucării - animale, veselă şi mobilă pentru ele; modelare din plastelină, jocuri mobile, urcarea pe scări. Activităţile speciale pot fi organizate în încăperi şi pe teren în timpul plimbărilor concomitent nu numai cu o grupă mică, dar şi cu toţi copiii în decurs de 8-10 minute, fiind planificate pentru o săptămână cu includerea tuturor felurilor de activitate.

La vârsta de 2-3 ani copiii dorm o singură dată timp de 2-2,5 ore. Perioadele de veghe se împart uniform în părţi a câte 5,5 - 6,5 ore. Copiii sunt hrăniţi de 4 ori cu intervalul de 3,5 - 4 ore, sunt scoşi la plimbare de 2 ori pe zi cu o durată de 2 ore.

Pentru organizarea corectă a activităţilor sunt necesare jucării şi alte obiecte care urmează să fie amplasate în locuri speciale în camera grupei. În acest scop este recomandabilă înzestrarea cu jucării a unor “colţuri”, unde ei să se poată mişca, deplasa, odihni în voie sau activa după dorinţă. Astfel, trebuie să fie prevăzut un ungheraş care permite imitarea gospodinei m diferite activităţi: un ungheraş de activitate de artă plastică; un ungheraş de construcţie şi activitate motorie; un loc pentru acvariu etc.

La fel ca şi în grupa precedenta cu copiii din al treilea an de viaţă se organizează activităţi speciale de dezvoltare a mişcărilor, vorbirii, jocurilor, însă metodele organizării lor devin mai complicate. Pentru săptămâna de 5 zile se planifică 10 activităţi speciale în camera grupei, care se organizează zilnic în prima şi a doua jumătate cu durata de 10—15 minute în funcţie de tipul activităţii. Insă ele nu trebuie transformate în lecţie. Procedeele instructive directe urmează să fie îmbinate cu cele de joc. In timpul plimbărilor se organizează de regulă jocuri mobile, alternându-le cu observările asupra mediului ambiant şi cu jocurile didactice.

În legătură cu particularităţile de vârstă ale activităţii nervoase superioare (predominarea procesului de excitabilitate, influenţa scăzută a cortexului cerebral asupra zonei subcorticale, inerţia proceselor de inhibiţie şi excitaţie) în organizarea procesului instructiv-educativ e greu de a-i învăţa pe copii să se reţină în efectuarea unei sau altei activităţi, ei nu sunt în stare să întrerupă o ocupaţie şi să treacă imediat la alta, comportamentul lor depinde în mare măsură de satisfacerea cerinţelor proprii.

Permanent copilul trebuie educat să fie curat. Aşezarea pe oală poate fi începută de la 6-7 luni, de câte 3-4 ori pe zi, după 2 ani el poate fi aşezat pe scaunul weceului. După un an copilul trebuie obişnuit cu săpunul şi prosopul.

Deoarece necesitatea de odihnă a preşcolarilor este mai mare decât a şcolarilor, necesităţile de somn ale copiilor din grupa mică (3-4 ani) constituie 13 ore şi se realizează printr-o perioadă a somnului de zi de 2 ore 10 min. şi printr-o perioadă a somnului de noapte de 10 ore 30 minute.

Pentru a asigura odihna completă a sistemului nervos este absolut necesara nu numai durata normală a somnului, ci şi profunzimea lui. Pentru aceasta e necesar a-i deprinde pe copii să se culce la una şi aceeaşi oră; înainte de culcare este bine ca ei să facă o plimbare de 20-30 minute; să se ocupe cu jocuri uşoare; să respecte regulile de igienă individuală şi de alimentaţie. În comparaţie cu alţi copii de vârstă mai mare, copiilor din grupa de 3-4 ani li se oferă mai mult timp pentru primirea alimentaţiei (2 ore), pentru educaţie şi însuşirea deprinderilor igienice. Aflarea în aer liber trebuie să fie nu mai mică de 3 ore 50 minute, iar vara şi mai mult. Zilnic se efectuează câte 2 ocupaţii obligatorii cu durata de 15-20 minute, iar în una din zilele săptămânii în timpul plimbării se organizează a treia ocupaţie -educaţia fizică. Lucrul de sine stătător constituie 4 ore 50 minute.

La preşcolarii mijlocii din grupa mare (5-6 ani) durata somnului constituie 12 ore 15 minute - ziua ei dorm 2 ore, iar noaptea circa 10 ore 15 minute, zilnic au câte 2-3 activităţi obligatorii cu durata de 20-25 minute şi cu o pauză între ele de 20-25 minute, efectuează 2 plimbări cu durata totală de 4-4 ore 30 minute. Pentru primirea hranei este planificată 1 oră 40 minute, iar pentru lucrul de sine stătător - 4 ore 35 minute.

În regimul grupei pregătitoare se prevede micşorarea somnului de zi cu 15-20 minute, activitatea de instruire capătă o importanţă mai mare, efortul intelectual creşte - se măreşte numărul (4 zile câte 2 activităţi, iar într-o zi - 3) şi durata (25-30 minute) activităţilor obligatorii. Durata plimbărilor, lucrului de sine stătător în fond rămâne aceeaşi.

O mare parte din timpul liber - până la luarea mesei după somnul de zi, în timpul plimbărilor, înaintea somnului de noapte - este destinat organizării jocurilor, care după caracterul şi conţinutul lor pot fi pasive, didactice, spontane, cu o activitate motorie sporită. Din punctul de vedere al funcţiei sale, al rolului psihologic şi educativ jocul este o necesitate vitală, indispensabilă pentru o bună şi armonioasă dezvoltare şi adaptare.

Pentru preşcolari jocul constituie modul fundamental de acţiune, datorită faptului că sub influenţa lui se formează, se dezvoltă şi se restructurează întreaga lor activitate psihofizică. La sfârşitul vârstei de 3-4 ani se consolidează jocurile cu subiect când se poate efectua trecerea de la aspectul extern al activităţii umane la reflectarea prin joc a semnificaţiei sociale. La etapa de 5-6 ani conţinutul jocului se complică considerabil, se introduc schimbări privind reflectarea relaţiilor sociale dintre adulţi, când acţiunile jocului încep să fie subordonate tot mai mult unor reguli. Aceste jocuri sunt expresii ale inventivităţii şi spontaneităţii copilăreşti, prin ele se manifestă iniţiativa, activitatea dorită şi gândită a copilului.

Dobândirea cunoştinţelor şi formarea multor deprinderi sunt legate de diferite jocuri didactice - senzoriale, verbale şi mobile. Există mai multe sisteme de jocuri, precum şi variate truse pentru organizarea jocurilor didactice. Aceste programe şi sisteme cuprind probleme, exerciţii şi material didactic pentru formarea la copii a percepţiilor, reprezentărilor şi noţiunilor legate de poziţia spaţială a obiectelor, de relaţiile spaţiale, de constanta vizuală, de coordonarea vizuală-manuală corporală, pentru dezvoltarea vocabularului sau a memoriei vizuale şi verbale.

În timpul jocului copiii îşi perfecţionează deprinderile motorii, simţul de observaţie, îşi dezvoltă atenţia, îşi educă hotărârea, curajul, colectivismul. Un factor important de însănătoşire au jocurile (de mişcare) şi plimbările în aer liber în timpul cărora se intensifică procesele metabolice, se activează schimbările respiratorii, se perfecţionează funcţiile cardiovasculare. Sunt indicate jocurile de orientare în spaţiu şi în timp. Durata jocurilor trebuie să constituie cel puţin 15-20 minute.

Educaţia prin muncă are drept scop deprinderea copiilor cu unele elemente de autoservire, de muncă manuală — păstrarea în curăţenie a încăperilor, îngrijirea plantelor, aranjarea şi strângerea mesei, confecţionarea unor obiecte din hârtie, carton etc. Antrenarea copiilor în aceste activităţi se va face treptat sub îndrumarea şi conducerea educatoarelor, în aşa fel ca ei să nu obosească. In ocupaţiile mai complicate - adunarea frunzelor, curăţarea cărărilor de zăpadă, udatul plantelor, afanarea solului etc. - sunt antrenaţi preşcolarii mijlocii şi mari, nu mai mult de 10-15 minute. Ocupaţiile mai uşoare -îngrijirea florilor de casă, aranjarea patului, ştergerea prafului, curăţarea îmbrăcămintei - pot fi de o durată mai lungă - până la 20-25 minute.

Copiii mai mici îndeplinesc operaţii mai simple şi cu o durată mai scurtă. În timpul organizării procesului instructiv-educativ e necesar de a observa reacţiile de adaptare la sarcini şi a stabili dacă eforturile corespund posibilităţilor copiilor, stării lor de sănătate.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment