Determinarea vârstei de primire a copiilor la creşă, la grădiniţă, organizarea corectă a procesului de instruire, de deservire medicală, elaborarea normelor igienice necesită stabilirea perioadelor de dezvoltare sau de vârstă. Sub noţiunea de perioadă de vârstă se subînţelege acel interval de timp în limitele căruia atât procesele de creştere şi diferenţiere, cât şi particularităţile fiziologice sunt identice, iar reacţia de răspuns la excitanţi este mai mult sau mai puţin echivalentă.
Periodizarea etapelor de dezvoltare la copii si adolescenti
Pe parcursul anilor au fost elaborate şi propuse diverse scheme de periodizare. La începutul secolului (1906) N.Gundobin în lucrarea sa “Particularităţile organismului copilului” prezintă prima schemă de periodizare bazată pe particularităţile anatomo-fiziologice cu următoarele perioade. perioada nou-născutului - până la căderea ombilicului; perioada de viaţă a sugarului - până la 1 an; perioada dinţilor de lapte - 1 an - 6-7 ani; perioada copilăriei mari - 8 -11 ani; perioada de maturizare sexuală - 12-17 ani,

Concepţiile clasificaţiei sus-menţionate ulterior au fost folosite pe larg de alţi savanţi. Schema propusă de Stratz (1958) utilizează criterii de apreciere somatoscopică, tendinţele de creştere preponderent în lungime sau în grosime a copiilor. El a diferenţiat următoarele perioade: perioada primei rotunjiri - 1-4 ani: perioada primei alungiri - 5-7 ani; perioada celei de a doua rotunjiri - 8-10 ani; perioada celei de a doua alungiri - 11-15 ani; perioada celei de a treia rotunjiri - 15-20 ani.

V.Bunac (1965), ţinând cont de particularităţile indicilor antropometrici şi morfologici, propune următoarea schemă:

Vârsta fragedă (primul an de viaţă):

a) începătoare, iniţială - 1-3, 4-6 luni;
b) medie - 7-9 luni;
c) finală - 10-12 luni.

Prima copilărie:
a) ciclul iniţial - 1-4 ani;
b) ciclul final - 5-7 ani.

A doua copilărie:
a) ciclul iniţial - băieţii - 8-10 ani; fetele - 8-9 ani;
b) ciclul final - băieţii - 11-13 ani; fetele - 10-12 ani.

Adolescenţa: băieţii - 14-17 ani; fetele - 13 - 16 ani.

Tinereţea: băieţii - 18-21 ani; fetele - 17-20 ani.

La simpozionul internaţional consacrat acestei probleme, care a avut loc în 1965 la Moscova, a fost adoptată o schemă, conform căreia toată etapa de dezvoltare a fost divizată în următoarele perioade: perioada de vârstă a nou-născutului - 1-10 zile; perioada de viaţă a sugarului - 10 zile - 12 luni; perioada copilăriei timpurii - 1-3 ani; prima copilărie - 4-7 ani; a doua copilărie - 8-12 ani - băieţii; 8-11 ani - fetele; adolescenţa - 13-16 ani - băieţii; 12-15 ani - fetele; tinereţea - 17-21 ani - băieţii; 16-20 ani - fetele.

În România la delimitarea şi stabilirea etapelor de dezvoltare au fost luate în considerare diferite criterii morfofunctionale (dentiţia, maturaţia sexuală), în urma cărora au fost evidenţiate următoarele etape:

Prima copilărie:
- perioada de viaţă a nou-născutului (0-28 zile);
- perioada de viaţă a sugarului (1-12 luni);
- perioada de viaţă a copilului mic (1-3 ani).

A doua copilărie:
- perioada preşcolarului mic (3-4 ani);
- perioada preşcolarului mijlociu (4 şi jumătate - 5 ani);
-  erioada preşcolarului mare (5-6 ani).

A treia copilărie:
- perioada şcolarului mic (6-10, 11 ani);
- perioada şcolarului mijlociu (10-11 ani - 13-15 ani, perioada prepubertară).

Adolescenşa: 13-15 ani - 18 ani.

Tinereţea. 18-25 ani.

La determinarea şi clasificarea completă a etapelor de dezvoltare trebuie să se tină cont, că copilul este o fiinţă socială menită să se încadreze în colectivitate, deci să se aibă în vedere particularităţile somato-funcţionale, modul de încadrare în colective şi situaţia în raport cu procesul educativ. Din acest punct de vedere sunt stabilite următoarele etape de dezvoltare:

1. Etapa antepreşcolară - 1-3 ani.
2. Etapa preşcolară - 3-6 ani.
3. Etapa şcolară - 6-7 ani - 18 ani.

Instituţiile preşcolare şi de învăţământ, precum şi activitatea practică educativă şi de igienă se adaptează acestor etape. Clasificările menţionate, deşi se bazează pe criterii juste şi concrete, rămân totuşi unilaterale. Problema periodizării etapelor de dezvoltare nu este încă definitiv rezolvată, deoarece schemele existente în prezent sunt insuficient argumentate din punct de vedere fiziologic.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment