Un rol important în reacţiile de adaptare a organismului adolescenţilor la condiţiile mediului de producţie, la însuşirea cu succes a cunoştinţelor şi deprinderilor profesionale îi revine regimului raţional de activitate, care are menirea de a nivela şi de a reduce acţiunea nefavorabilă a mediului de producţie asupra organismului în creştere.
Regimul optimal care asigura capacitatea înaltă de muncă menţine şi fortifică sănătatea adolescenţilor, prevede o alternare corectă a muncii cu odihna, schimbarea diferitelor tipuri de activităţi, o durată raţională a timpului de lucru, folosirea eficientă a mijloacelor de educaţie fizică ş.a.
Ca bază a alcătuirii regimurilor raţionale de muncă a adolescenţilor trebuie să fie stabilită corespunderea efortului de muncă cu particularităţile şi posibilităţile organismului, cu starea de sănătate şi nivelul dezvoltării fizice a lor.
La elaborarea regimului raţional de muncă se cere ca în primul rând să se stabilească durata optimală a zilei de muncă, bazată pe particularităţile anatomo-fiziologice, posibilităţile stării funcţionale în funcţie de vârstă şi sex, capacitatea productivităţii muncii ş.a. Pentru adolescenţi este stabilită durata zilei de muncă - 6 ore.
În al doilea rând, munca trebuie să fie efectuată într-un ritm favorabil. Munca ritmică cu o densitate optimală a timpului de lucru asigură acumularea şi consumarea corectă a energiei; în timp ce densitatea redusă a timpului de lucru, cu întreruperi frecvente, încalcă ritmul muncii, contribuind la înrăutăţirea indicilor fiziologici şi la scăderea capacităţii de muncă.
Munca organizată raţional nu provoacă oboseală chiar dacă ritmul e înalt. În cazul muncii neritmice oboseala apare repede chiar la ritmuri relativ slabe.
Pentru a asigura ritmul în timpul lucrului e necesar, ca programul zilei de muncă să fie relativ stabil şi clar. Respectarea ritmului favorabil de muncă asigura încadrarea treptată în lucru. Mai întâi e raţional ca durata timpului neîntrerupt al zilei de muncă să fie de maximum 45-50 minute, iar a pauzei de minimum 10 minute. Pe urmă această durată poate fi mărită până la 1,5 oră ca mai apoi durata lucrului în continuu să fie ca şi la adulţi.
In al treilea rând, se cere ca în timpul lucrului operaţiile tehnologice şi procesele de muncă să se alterneze. Alternarea operaţiilor tehnologice şi a proceselor de muncă contribuie la înlăturarea influenţei de inhibiţie a lucrului îndelungat uniform, la transferarea timpului de apariţie a oboselii mai târziu, la sporirea capacităţii de muncă şi crearea condiţiilor favorabile de lucru în producţie pentru adolescenţi.
Procesele de muncă sunt alcătuite din 2 tipuri de activităţi: intelectuală şi fizică, care, la rândul lor, cuprind câteve perioade: de încadrare în lucru, optimală şi stabilă a activităţii fiziologice şi capacităţii de muncă şi, în sfârşit, de reducere a capacităţii de muncă, de preinhibiţie, care la organizarea neraţională a muncii se transformă în inhibiţie.
Îndeplinind diferite eforturi fizice la strunguri, în ateliere sau pe mijloacele de transport, însuşind ritmul de producţie (lucrul motoarelor, utilajului) adolescenţii trebuie să se includă mai rapid în muncă în timp ce la diferite activităţi intelectuale aceşti excitanţi lipsesc şi includerea în muncă e mai lentă.
Perioada optimală şi stabilă a capacităţii de muncă depinde de organizarea regimului de muncă. Dacă el e corect organizat atunci această perioadă se măreşte. Organizarea incorectă a muncii conduce la o micşorare a duratei perioadei optimale şi stabile a capacităţii de muncă, mai devreme apare oboseala, iar perioada de restabilire a capacităţii de muncă după lucru se lungeşte.
Una din sarcinile principale ale elaborării regimului raţional de muncă e asigurarea adolescenţilor cu un timprespectiv de odihnă.
Organizarea raţională a timpului de odihnă contribuie nu numai la înlăturarea inhibiţiei, dar este şi o metodă principală de profilaxie a ei. Durata timpului de odihnă trebuie să fie diferenţiată pentru grupe de adolescenţi de diferite vârste, ţinând cont de gradul lor de antrenare în activitatea de muncă şi de diferite posibilităţi de a se adapta la acţiunea mediului de producţie.
Timpul odihnei în funcţie de caracterul şi conţinutul lucrului efectuat trebuie să fie reglementat câte 10 minute după fiecare 45-50 minute de muncă. După 3 ore de lucru se recomandă o pauză de odihnă şi pentru masa de prânz de minimum 30 minute. Odihna trebuie să decurgă în aer liber, organizând diferite activităţi. Se ştie că o mare importanţă pentru organismul adolescenţilor are odihna activă în aer liber, ca factor de însănătoşire. Aflarea în aer liber influenţează pozitiv asupra proceselor de creştere şi dezvoltare, ameliorează metabolismul, activitatea organelor respiratorii şi sistemului cardiovascular, sporeşte rezistenţa la diferite boli.
Odihna raţional organizată contribuie la restabilirea deplină a capacităţii de muncă, sporeşte durata perioadei optimal stabile a capacităţii de muncă. Organizarea corectă a muncii nu poate fi asigurată fără o argumentare fiziologică a intensităţii efortului şi normelor de producere a adolescenţilor de diferite vârste şi sex.
Normele de producere pentru adolescenţi trebuie să fie stabilite în raport nu cu norma de zi a adulţilor, ci cu norma de o ora a lor, ea constituind în medie 75 %. Însă această normă e relativă, deoarece depinde de vârsta adolescenţilor, de gradul de intensitate a efortului şi de productivitatea muncii. Pentru adolescenţii de 15 ani, care îndeplinesc eforturi de intensitate mică şi medie, norma de producere trebuie să constituie 60 %, iar pentru cei de 16-17 ani - 70-80 % din norma de o oră a adulţilor. La efectuarea lucrărilor cu efort de intensitate mare norma de producere pentru adolescenţii de 16-17 ani trebuie să fie de maximum 60 - 65 % din norma de o oră a adulţilor.
O deosebită importanţă în organizarea igienică a muncii are respectarea regimului de alimentaţie al adolescenţilor. Alimentaţia trebuie să fie echilibrată după conţinutul proteinelor, lipidelor, glucidelor, vitaminelor şi sărurilor minerale. Raportul dintre proteine, lipide şi glucide trebuie să fie de 1:1:4.
In timpul zilei de muncă adolescenţii trebuie să fie asiguraţi cu mâncare caldă minimum o dată pe zi (prânz), având o valoare de 35-40 % din numărul total de calorii zilnice. Alimentaţia lor se organizează în cantinele întreprinderilor industriale. Tot în timpul zilei de muncă adolescenţii trebuie să respecte regimul de alimentaţie cu apă potabilă pentru menţinerea capacităţii de muncă optimală şi a unui grad înalt de productivitate. Apa potabilă consumată trebuie să corespundă cerinţelor şi normelor igienice.
În timpul lucrului adolescenţii trebuie să respecte regulile igienei personale şi tehnicii de securitate.
Agricultura este una dintre principalele ramuri ale economiei naţionale a Republicii Moldova. Ţinând cont de aceasta, expunem foarte succint unele particularităţi de organizare igienică a muncii adolescenţilor în agricultură.