Majoritatea femeilor își doresc să aibă sâni frumoși și multe dintre ele sunt dispuse la importante sacrificii materiale pentru a-i obține, dar în timp ce clinicile de chirurgie estetică sunt luate cu asalt, programele de screening pentru detectarea cât mai eficientă a tumorilor mamare sunt neglijate de femei.
Metode de investigare a sânului
Sânul este un organ superficial, deci accesibil controlului fizic efectuat de medic (prin palpare) și auto-examinării. Astfel, există șanse mari pentru depistarea precoce a afecțiunilor, dar în același timp expus traumatismelor mecanice și mai ales bombardamentului hormonal.

Autoexaminare
Prima măsură pe care trebuie să o adopte fiecare femeie este autoexaminarea sânului. Este recomandat ca aceasta să se facă după 20 de ani lunar, la circa o săptămână după debutul menstruației, când sânii sunt mai puțin congestionați. Practicând examinarea sistematică vom avea timp să ne obișnuim cu forma, consistența și aspectul propriilor sâni, astfel că vom putea detecta orice modificare în viitor.

Examinarea începe în oglindă, cu mâinile în șolduri sau împreunate deasupra capului, din față și profil, căutând orice asimetrie, deformare, proeminență, adâncitură, modificări de culoare și aspect ale pielii la nivelul sânului sau existența unei retracții mamelonare. Continuarea examinării se poate face în picioare sau culcată sau chiar la duș (cu pielea săpunită, ceea ce face ca mâna să alunece mai ușor).

Examinarea circulară
Palparea se realizează prin diverse tehnici, cea mai utilizată fiind examinarea circulară. Se pune mâna stângă la ceafă și se începe examinarea sânului stâng cu mâna dreaptă. Cu cele trei degete întinse pornim circular, din partea cea mai de sus a sânului, sub claviculă, în sensul acelor de ceasornic, până înconjurăm complet sânul, descriind un cerc, apoi începem cu 1 - 2 cm mai jos și formăm un alt cerc complet, continuând cu cercuri din ce în ce mai mici, până în centrul sânului. Ajuns aici se palpează ușor și apoi se ciupește blând mamelonul, în sens orizontal și vertical, pentru a se evidenția eventuale scurgeri. După aceea se palpează axila și zona din jurul sânilor. Examinarea se realizează asemănător pentru sânul drept.

Îngroșarea pielii sau prezența unor noduli
Putem detecta îngroșări ale pielii sau prezența unor noduli, ceea ce nu trebuie să ne demoralizeze, ci să ne determine să acționăm. Nu putem face o corelație absolută între mărimea, structura, senzația dureroasă produsă de nodul și malignitatea sa. Acest lucru îl stabilește doctorul, după alte investigații de specialitate. În cele mai multe cazuri este vorba de o afecțiune benignă, dar chiar dacă din păcate se va dovedi că formațiunea este malignă, este totuși un avantaj că printr-o examinare constantă ați reușit să o depistați și să o prezentați cât mai rapid medicului. În perioada sarcinii și alăptării, sânul își modifică consistența, devenind neuniform, ceea ce nu trebuie să vă îngrijoreze.

Examinarea clinică a sânului va fi practicată de medicul dvs. de familie sau de medicul ginecolog care vă examinează în mod curent. Examenul sânului va fi făcut o dată la 2 - 3 ani până la 40 de ani (dacă nu există alte recomandări ) și anual după această vârstă.

Termografia
Există două metode de investigație extrem de importante și eficiente, ce acționează pe principii diferite: mamografia și termografia. În realitate, decizia este destul de simplu de luat, fiecare având indicațiile ei, iar medicul dvs. vă va îndruma în acest sens.

Termografia este un procedeu bazat pe acțiunea unor senzori infraroșii care detectează căldura și creșterea vascularizației la nivelul țesuturilor. Termografia este considerată cea mai precoce metodă de depistare a unui cancer mamar, are o eficiență de 90%, este neinvazivă, nepericuloasă, putând fi repetată fără probleme de câte ori este necesar, dar prezintă dezavantajul că, deși evidențiază existența tumorii, nu o localizează exact. Ea este recomandată femeilor sub 40 de ani, (putând fi făcută chiar de la 12 ani) când densitatea sânului e mai mare și glanda e mai sensibilă la radiații. Dacă este depistată o anomalie, ea trebuie urmată de realizarea unei mamografii.

Mamografia
Mamografia este în prezent principala metodă de evaluare a sânului. Ea se bazează pe evidențierea unor imagini structurale, bine localizate, realizate cu radiații X. Este mai invazivă, impune un contact cât mai apropiat cu suprafața aparatului, lucru care poate fi deranjant sau chiar dureros și dă uneori rezultate fals negative (în anumite localizări ale tumorii) sau fals pozitive (din cauza densității sau structurii sânului, a existenței unor formațiuni chistice etc.). Cu toate aceste dezavantaje, beneficiile evidente ale metodei, demonstrate de-a lungul timpului, a impus recomandarea ca mamografia să fie făcută anual după vârsta de 40 de ani. În ultimii ani a fost pusă la punct și mamografia digitală, modalitate care oferă medicului imagini de o mai mare acuratețe.

Ecografia
Ecografia este o metodă nepericuloasă, care oferă imagini structurale, dar care nu este indicată în depistarea tumorilor, ci mai mult în supravegherea evoluției unor formațiuni descoperite prin alte metode.

RMN
Rezonanța magnetică nucleară (RMN) este o metodă eficientă, dar mai puțin utilizată. Ea este recomandată mai ales femeilor cu risc crescut, adică celor care au în familie cazuri de cancer de sân sau ovarian, celor care au avut cancer la unul din sâni sau femeilor care au fost expuse la radiații în zona toracică (de exemplu, din motive terapeutice) între 10 și 30 de ani.

Frecvența anomaliilor depistate la nivelul sânului face ca sănătatea acestuia să fie o preocupare majoră pentru femei, indiferent de vârstă și o provocare a științei medicale.

Biopsie
Indiferent de metoda folosită, diagnosticul cert este pus numai pe baza biopsiei, care se face fie prin aspirație, fie prin excizie, urmată de un examen morfopatologic.

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

RECENT

Apendicita - urgență chirurgicală abdominalăApendicita - urgență chirurgicală abdominală
22.03.2019

Apendicita este cea mai frecventă urgență chirurgicală abdominală, și constă în inflamația apendicelui. Această afecțiune apare f [ ... ]

Xeroftalmia, sindromul ochilor uscațiXeroftalmia, sindromul ochilor uscați
22.03.2019

Sindromul ochilor uscați, numit și keratoconjunctivită uscată sau xeroftalmia, apare și din cauza lipsei îndelungate de lubrifiere și [ ... ]

Gripa, un debut brusc și violentGripa, un debut brusc și violent
20.03.2019

Gripa este o boală severă care determină niveluri ridicate ale mortalității. Se estimează că circa 5% și 15% din populația globului [ ... ]

Depresia, simptome și cauzeDepresia, simptome și cauze
20.03.2019

Stările depresive ce durează perioade îndelungate de timp nu sunt normale. În plus, de multe ori ele sunt cauzate doar de o tulburare a  [ ... ]

Acrocianoza, scăderea cantității de oxigenAcrocianoza, scăderea cantității de oxigen
20.03.2019

Acrocianoza reprezintă o afecțiune caracterizată de micșorarea cantității de oxigen care ajunge la nivelul extremităților. Mâinile  [ ... ]

Nuca, un ingredient excelentNuca, un ingredient excelent
19.03.2019

Nuca reprezintă un ingredient excelent atât pentru prăjituri, cozonaci, pâine, biscuiți, ciocolată sau înghețată, dar și pentru m [ ... ]

Aloe Vera, terapii naturisteAloe Vera, terapii naturiste
19.03.2019

Aloe Vera conține minerale care au rolul de a potoli senzația de mâncărime de la nivelul pielii. De aceea, ea este foarte des folosită  [ ... ]

Despre transpirația excesivăDespre transpirația excesivă
19.03.2019

Cu toții cunoaștem senzația neplăcută când pielea este mai mereu umedă, iar hainele se lipesc de noi. Din păcate, există persoane c [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment