Atestat la 7 iulie 1471. Nota statistica: Suprafaţa- 16,9 km. Distanţa până la or. Şoldăneşti - 12 km. Biserica Sf. Arh. Mihail (1885). Gospodării - 505.

Arheologii care au efectuat săpături lângă această vatră strămoşească, situată astăzi la 12 km de or.Soldăneşti, 6 km de st.c.f. Lipceni, iar de Chişinău la 127 km, au confirmat vechimea activităţii umane multiseculare pe aceste lo­curi. Aici s-au găsit monede bizan­tine din sec. VI-VII. Faptul e o mărturie a  legăturilor economice cu ţările civilizate ale lumii de pe atunci. Istoricii sovietici moldoveni s-au grăbit să declare: Alcedarul e o aşezare a slavilor, a vechilor ruşi.

Săpături au efectuat în 1950-1963 grupul arheologului G.B.Fiodorov şi interesul lui a fost să demonstreze anume această ipoteză. E un fals, pentru că urmele acestei aşezări duc spre perioada tracică din sec. VIII­ VI î.Hr., la fel şi cele trei sate părăsite din sec. II-IV e.n., cele nouă aşezări umane din sec. VII-XII.

Toc­mai aici se reliefează urmele unei vechi aşezări ruseşti cu cetăţuie ro­tundă de refugiu în centru, stabilin­du-se că aşezarea fusese întemeiată în sec. X de către nişte triburi din valea r.Nipru. Întăriturile cetăţii sunt alcătuite din valuri înalte şi şanţuri adânci. În interiorul ei era săpată o fântână, iar lângă val erau construite locuinţele nobilimii, negustorilor, meseriaşilor, giuvaiergiilor. De partea cealaltă a valului, fără întărituri, se aflau bordeiele ţăranilor, olarilor şi ale altor mici meşteşugari.

S-au găsit pe aici şi urmele unor gropi pentru topirea fierului. În cronicile vremii aceste triburi sunt numite ulici. Nedorind să se supună cnejilor din Kiev, ulicii şi-au părăsit baştina, mutându-se în bazinele r. Bug şi Nis­tru. Cei care s-au stabilit pe malul drept al Nistrului au luat cu forţa un sat al băştinaşilor, instalându-se cu traiul pe vatra acestuia. Negăsind limbă comună cu băştinaşii, ulicii au făcut această cetăţuie de refugiu, unde se ascundeau în caz de atac al băştinaşilor sau al migratorilor. (Jlicii au locuit în aşezarea de la Alcedar până prin sec. XII, când au fost nevoiţi să părăsească localitatea definitiv. Lângă Alcedar s-au mai descoperit şi urmele a două aşezări din sec. XV­-XVIII.

Satul e menţionat la 7 iulie 1471 într-un document fals, dar, oricum, el demonstrează că localitatea exista încă pe atunci.

Radu Mihnea Voievod întăreşte la 25 noiem. 1616 împărţeala făcută între Petraşcu Ciolpan, Dumitru Ciolpan, Gheorghe Vârnav şi Corneliu. S-au păstrat două docu­mente de la Vasile Voievod, dom­nul Moldovei, din 30 iulie 1645 şi 9 iunie 1650, prin care se confirmă stăpânirea lui Todoraşcu Vartic asu­pra moşiei s. Alcedar, cumpărată cu 150 de galbeni.

Din porunca lui Grig­ore Ghica Voievod, diacul Antohie Lută vine în Alcedar la rugămintea căpitanului Vasile Sava, a căpitanului Ion, feciorul Oprei, şi a lui Vasile, feciorul Oprei, în ziua de 28 sept. 1765 şi întocmeşte o mărturie hotarnică, care-i împacă şi pe ceilalţi răzeşi. Alte documente, care s-au scris ulterior, au confirmat drepturile răzeşilor şi legile lor nesc­rise: moşia se folosea în devălmăşie şi se transmitea din tată în fiu, străinii nu erau admişi în stăpânirea ei.

În 1904 s. Alcedar cu 920 locu­itori avea 577 de vite comute mari şi 3 mori de vânt; în 1910 cei 930 de locuitori stăpâneau 846 des. pământ propriu din moşia veche răzeşească şi 144 de des. nadeluri din moşia boierească, care cândva de asemenea le aparţinuseră lor. Refor­ma agrară înfăptuită de instituţia română "Casa noastră" mai întoarce răzeşilor 633 des. de pământ.

În febr. 1912 dezertează din ar­mata ţaristă Constantin Platon, născut la 21 mai 1890, sătenii ascunzându-1 prin case. La 13 oct. 1912 ţăranul Victor Vărzariu, de 9 ani membru al judecătoriei din Rezina, a fost găsit mort pe drum spre casă. Apoi vin foametea şi mai vin deportările. Astfel, după război, foamete şi deportări, la 1 aug. 1949 satul număra numai 1.101 locuitori, inclu­siv 1.022 de români. Potrivit ESM, în 1969 satul a ajuns, totuşi, la 1.582 de locuitori.

Satul are şc. medie, bibliotecă, casă de cultură, spital, grădiniţă de copii, o secţie de panificaţie, câteva magazine. (Ion Hâncu, Victor Ladaniuc, Vladimir Nicu, Localitatile Republicii Moldova)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment