Existent în sec. XVIII. Notă statistică: Suprafaţa - 60,7 kmp. Distanţa pînă la or. Comrat - 28 km.
Comuna e situată pe malul stîng al rîului Ialpug, la 28 km sud de or.Comrat, la 25 km de st. c.f. Comrat şi la 125 km de Chisinău. Ea se învecinează Chirsova, Tomai, Gaidar, Baurci, Congaz. Cele mai mari dealuri şi înălţimi colinare ating altitudinile de 108, 175 şi 190 m. Locurile şi obiectele topografice din împrejurime poartă denumiri găgăuze în mare parte, dat fiind că populaţia majoritară a comunei este de etnie găgăuză.
Găgăuzeşti sînt şi numele de familie ale localnicilor. Cu toate că unele nume ar putea fi considerate la origine şi româneşti, bulgare. Situaţia dată presupune o convieţuire în trecut a populaţiilor respective în localitatea nominalizată sau pe un alt teritoriu. Lîngă această localitate arheologii au dat de două vetre de sate vechi părăsite.
Una din ele a fost locuită pe la sf.mileniului II î.Hr. şi în sec. VII-V î.de Hr., iar alta conţine numai materiale arheologice din sec. II-IV d.Hr. În ambele cazuri la suprafaţa solului se găsesc urme de case, hîrburi de oale sparte tipice pentru perioadele menţionate ale ist. vechi a Moldovei.
Pe moşia satului topografii au atestat 4 movile funerare făcute de către migratorii veniţi aici din stepele asiatice. În movile au fost înmormîntaţi nomazii, care au decedat sau au căzut în luptă cu băştinaşii acestor locuri. În timpul cercetărilor unei movile s-au dezvelit două morminte din mileniul II î.Hr. Aici s-a găsit un vas de lut, care e expus în muzeul satului.
Cea mai veche atestare documentară cunoscută este datată cu anul 1806, aşezarea existînd la sigur cu mult înainte de sec. XIX. Toponimul reprezintă la origine numele unui trib tătăresc, ca cel înregistrat în etnonimia turcică - (bajdj-nuli) besalma, a cărui formă a fost ulterior redusă prin lipsa primului element component. Nu se exclude si o altă explicaţie: beş alma - cinci meri, toponim topografic descriptiv.
Potrivit unei legende, pe aceste locuri secetoase, pomii fructiferi fiind o raritate, în zilele de sărbătoare, vrînd să atragă fetele la dansuri, flăcăii din sat veneau la horă ... cu mere. Se cuvenea ca fiecare flăcău să invite aleasa la joc de 5 ori, pentru fiecare dans urmînd a o servi cu cîte un măr. Aceasta era o sugestie a alegerii sale. Flăcăii din satele vecine glumeau, zicîndu-şi unul altuia: "Nu mergi la joc la cinci mere?"
Un document din 1816 califică aşezarea ca loc de pripăşire a coloniştilor sud-dunăreni. Recensămîntul din 1817 fixează aici 91 de familii de găgăuzi, precum şi un ţîrcovnic. Recensămînturile indică pentru colonia Beşalma: în 1859 - 199 de case şi 1.165 de locuitori; în 1870 -1.522 de locuitori; în 1875 - 283 de case, şcoală publică, pichet de grăniceri la frontiera dintre gubemia Basarabia şi Principatul Moldova; în 1897 - 2.226 de locuitori.
La 1 iulie 1998 comuna dispunea de un teritoriu de apoximativ 62 km patraţi, inclusiv 4.690 ha de teren agricol. Ea încorporează 1.200 de gospodării individuale, avînd o populaţie de cca 4.700 de locuitori, dintre care 4.400 de găgăuzi. Patrimoniul sătesc îl constituia o gosp.colectivă locală, asociaţiile de gosp.particulare în stadiu de devenire, cîteva unităţi de prestare a serviciilor sociale, 2 mori, 5 magazine, o cantină, o filială a băncii de economii.
Funcţionau mai multe institutii de menire socială: policlinica, spitalul, farmacia, şcoala medie, 3 grădiniţe de copii, casa de cultură, 3 biblioteci, oficiul poştal. În memoria consătenilor căzuţi în cel de-al doilea război mondial în centul comunei este inălţat un monument sobru. (Anatol Eremia, Localităţile Republicii Moldova)