Atestat la 28 martie 1618. Nota statistica. Suprafaţa - 2,9 kmp. Distanţa pînă la or.Floreşti - 5 km. R. Răut. Biserica "Naşterea Maicii Domnului"(1938).

Satul e situat pe malul stîng al Răutului, la 5 km est de gara Floreşti, şi la 125 km de Chişinău. În 1954 arheologul V. Marchevici a descoperit între satele Gura Camencii şi Bobuleşti staţiunea arheologică "Bobuleşti-VI", care, mai apoi, în 1960, a fost cercetată de către A. Cernâş şi, în 1967, de către N. Chetraru. Staţiunea, după cum s-a constatat, aparţine perioadei timpurii a paleoliticului tîrziu.

Există mai multe legende despre provenienţa denumirii satului. Iată două din ele, culese de la bătrîni . Cică, satul a fost fondat de către un boier, pe nume Gheorghiţă, austriac de obîrşie, pe la sf. sec. XVI - înc. sec. XVII şi a fost denumit astfel fiindcă era aşezat pe un deal rotund ce amintea configuraţia unui bob. I-au zis, deci, Bobuleşti. Cea de-a doua legendă zice că demult-demult aici a poposit, fiind atras de peisajul pitoresc, de malurile abrupte ale Răutului, un boier, care căuta un loc potrivit pentru a construi o moară de apă.

Locul era cum nu se poate mai bun, numai că lipseau oamenii, care ar fi putut înfăptui lucrările de construcţie. Şi boierul a prins să-i momească pe potenţialii lucrători cu bogăţia de peşte, care umplea pe atunci Răutul. "Voi aveţi mămăligă, le zicea boierul, dar n-aveţi peşte la ea. Eu vi-l dau fără bani, veniţi şi luaţi cît vreţi. Mărunt, dar gustos: baboieşi i se zice". Şi au venit oamenii. Şi au construit moara. Şi şi-au făcut locaşuri în preajmă, numind vatra mai întîi Baboieş, apoi Bobuieş, Bobuleş, pînă au ajuns să-i zică Bobuleşti.

E aşa sau altfel, e greu de afirmat cu certitudine, dar există realităţi chiar mult mai vechi decît aceste legende. Despre una din ele deja am vorbit, dar lîngă satul Bobuleşti specialiştii au descoperit şi o staţiune cu o vechime de 300-70 mii de ani, încă una cu o vechime de 70-40 mii de ani şi 5 staţiuni umane cu o vechime de 4010 mii de ani.

Pe locurile unde se aflau cîndva aceste staţiuni se descoperă obiecte de cremene, oase pietrificate, cărbune de lemn şi alte obiecte străvechi. La două din ele, inclusiv la cea deja menţionată, specialiştii au efectuat săpături arheologice şi au stabilit istoria şi ocupaţiile celor mai vechi locuitori de pe teritoriul Moldovei.

În 1862 în sat a fost deschisă o şcoală elementară de învăţare a scrisului şi cititului. La 1870 în sat erau 45 de gospodării, 224 de locuitori. Peste cinci ani tabloul era cu totul altul. Numărul populaţiei sporise vădit: 310 locuitori.

Îndeletnicirea tradiţională a bobuleştenilor a fost plugăritul, pescuitul, ţesutul prosoapelor, croşetatul, iar evoluţia socială, economică şi demografică de mai departe a Bobuleştilor e foarte
asemănătoare cu cea a altor localităţi din regiune.

În 1998 satul număra 930 de locuitori. În sat funcţionează o şcoală primară cu 4 învăţători şi 70 de elevi, o grădiniţă de copii cu 4 educatoare şi 49 de copilaşi, o bib-că, un punct medical, un magazin mixt (mărfuri industriale, alimentare şi de uz casnic), două baruri private, o moară, o carieră de piatră. În 1993 a fost terminată construcţia bisericii, care fusese începută încă în ... 1890. Din 1995 la Bobuleşti are loc Festivalul folcloric (devenit internaţional) "Eugenia Chetraru", în memoria regretatei folcloriste. (Vasile Moldoveanu, Localităţile Republicii Moldova)

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment