Atestat în 1904. Notă statistică. Suprafaţa - 10 kmp. Distanţa pînă la or. Edineţ - 16 km. Populaţia- 842 de oameni (420 de bărbaţi, 422 de femei), incl. 788 de ucr., 31 de rusi, 23 de români. Apţi de muncă - 374. Sectorul ind. - 67 ha, 126 de bovine, 50 de porcine, 179 de ovine. Fondul locativ - 9,2 mii mp. Case - 280, cu gaz lichefiat - 250. Fîntîni - 56. Drumuri - 8,5 km (cu îmbrăcăminte dură - 2 km). Un magazin, un punct medical, o grădiniţă de copii, o şc. rusă, o casă de cultură, o instalaţie de cinema, o bib-că, un oficiu poştal.

Pe moşia satului actual au locuit oameni şi mai înainte, primii aşezîndu-se aici cu 3 mii de ani în urmă. Ei se ocupau cu lucrarea solului, creşterea vitelor, făceau case din lemn cu unul şi cu două etaje unse cu lut. Prelucrau cu măiestrie cremenea, făcînd diferite obiecte casnice, modelau din lut vase frumoase pictate cu vopsea de ocru, cunoşteau arama. Dar satul a ars, pe locurile caselor păstrîndu-se grămezi de lut ars şi diferite obiecte tipice pentru epoca eneoliticului, perioada mileniilor IV-III î. Hr.

Următorul sat s-a format în epoca bronzului, cu mai bine de 1200 de ani î. Hr. Oamenii cunoşteau atunci, nu numai arama, dar şi bronzul, din care confecţionau diferite obiecte. Pe locul aşezării sînt grămezi de cenuşă şi obiecte tipice epocii.

Altă aşezare s-a format aici după naşterea lui Hristos, prin anii 500-700, în epoca migraţiei popoarelor. Oamenii locuiau în bordeie, se ocupau cu lucrarea solului. vităritul, dobîndirea fierului din minereu, dar aveau o viaţă foarte grea din cauza războinicilor de cîmpie, care adesea veneau după pradă, luîndu-le băştinaşilor şi puţinul avut din bordeie, vitele.

De pe urma nomazilor de cîmpie aici au rămas 2 movile făcute din pămînt pe locurile unde au fost înmormîntaţi războinicii căzuţi în luptă cu băştinaşii.

Cătunul cu 6 case "Brătuşeni din volostea Zăbriceni, aşezat pe malul stîng al pîrîului Ciuhir", pentru prima dată a fost menţionat documentar în 1904, în Dicţionarul geografic al Basarabiei, alcătuit de Zamfir Arbore. A fost întemeiat de cîteva familii de ţărani trecute din s. Brătuşeni mai aproape de ogoarele lor, pe o vale cu sălcii pletoase şi izvoare bogate în apă. Pămînturile mănoase, ferite de forfota drumului mare Bălţi-Cernăuţi, atrăgeau noi şi noi plugari cu toată averea lor.

O creştere spontană cuprinse cătunul după reforma agrară, înfăptuită de Instituţia romănă "Casa Noastră", cînd masele largi de nevoiaşi au fost împroprietărite cu pămînt confiscat de la moşieri, boieri şi mănăstiri. Statistica anului 1928, inclusă în Anuarul României pentru comerţ, industrie, meserii şi agricultură, ne furnizează următoarea cifră: "Brătuşenii Noi, jud. Bălţi, 310 locuitori".

În anul 1933 din cei 92 de copii de vîrsta scolară în catalog erau înscrişi 59 de elevi, cu care făcea zilnic lecţii un singur învăţător - Ion Dimitriu.

Revista "Basarabia economică", editată în 1938 la Chişinău, ne informează că "la oficiul registrului comerţului s-a înmatriculat firma individuală a lui Teodor Andruh din Brătuşenii Noi pentru comerţul de maşini de treierat". Agricultorii apelau tot mai încrezători la ajutorul tehnicii în producerea cerealelor. În cătun crescu o pleiadă numeroasă de gospodari, dedaţi cu trup şi suflet muncii pe ogoare.

La 10 noiem. 1940 autorităţile sovietice au înregistrat în Brătuşenii Noi 412 locuitori, toţi ucraineni.
După nouă ani de război, foamete şi deportări, populaţia a rămas la acelaşi nivel, atît doar că în localitate apăruseră şi 4 moldoveni. În 1969 aici trăiau 667 de oameni, peste zece ani, în 1979, 709 suflete, iar încă peste un deceniu, în 1989, erau deja 794 de locuitori (384 de bărbaţi şi 410 femei). La sf. sec. XX Brătuşenii Noi numărau 272 de familii cu 706 locuitori.

Timp de patru decenii agricultorii de aici, incluşi in k-zul "Drujba" („Prietenia”) cu sediul în Brătuşeni, s-au ocupat cu creşterea animalelor, cultivarea sfeclei de zahăr şi a tutunului, producerea seminţelor de elită. În sat s-a construit o casă de cultură, o bib-că, o şcoală medie incompletă cu predare în limba rusă, un punct medical, un magazin pentru mărfuri industriale şi alimentare. În ultimul deceniu al sec. XX şcoala a fost transformată în gimnaziu.

Cînd în republică s-a desfăşurat reforma agrară cu orientare spre economia de piaţă, ţăranii de aici au hotărît să se ţină împreună, muncind pămîntul propriu şi cel dat în posesia Colegiului zootehnic din Brătuşeni. Sătucul se supunea administrativ primăriei din Brătuşeni. Pină la st, c. f. Brătuşeni sînt 10 km, pînă la c-rul raional - 16 km şi pînă la Chişinău - 196 km. (Tudor Ţopa, Localităţile Republicii Moldova)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment