Atestat în 1836. Notă statistică. Suprafaţa - 4 kmp. Distanţa până la or.Donduşeni - 14 km. R. Răut.
Jud. Edineţ are două comune cu aceeaşi denumire - Târnova. Una e situată pe râul Racovăţ, între Edineţ şi Briceni, a doua e pe calea ferată între Drochia şi Donduşeni,servind şi ca gară. Aceasta din urmă cuprinde trei localităţi, toate în regiune de şes - Târnova, Briceva şi Elenovca. Briceva şi-a făcut vatră la 4 km mai la sud de gară, la 42 km de c-rul jud. şi 193 km de Chişinău, în preajma râului Răut, alături de Baraboi. Mai sus, lângă Rediul Mare, Răutul porneşte în lunga sa călătorie de 286 km prin ţară.
Pe moşia satului sute de ani în urmă au făcut popas triburi de nomazi, năvălite din câmpiile asiatice după pradă de război. Posibil că aici ei au dat odihnă şi hrană cailor, au împărţit prada căpătată cu forţa şi şi-au înmormântat ortacii căzuţi în luptă. Până în prezent la marginea de nord-vest a satului s-a păstrat Movila Ţurcii cu o înălţime de 4 m şi un diametru de 35 m, care e o movilă funerară lăsată de aceşti nomazi.
Briceva a fost întemeiată în 1836 de nişte colonişti evrei strămutaţi din Gubernia Ekaterinoslav, cărora administraţia rusă le-a vândut aici 250 des. de pământ. Imperiul Rus, numit şi "închisoare a popoarelor", acaparând în 1812 Basarabia, a urmărit permanent scopul de a schimba aici structura etnică a populaţiei, supunând-o unei rusificări masive. Românilor moldoveni li se promitea "raiul" în Kaukaz, Kazahstan şi Extremul Orient, iar bulgarii, găgăuzii, ucrainenii, nemţii şi evreii erau încurajaţi să-şi întemeieze colonii pe meleagurile basarabene.
Aşa au apărut coloniile evreieşti Briceva, Valea lui Vlad, Romanovca, Căpreşti-Târg, Teleneşti-Târg, Mărculeşti-Târg, Pârliţa-Târg, Vertiujeni-Târg, târgurile Corneşti, Briceni şi Vadul-Raşcov, zeci de colonii bulgare, găgăuze şi nemţeşti în sudul Basarabiei, nenumărate cătune de ruteni şi lipoveni în jud. Hotin, Soroca, Bălţi, Orhei.
La recensământul localităţilor ce depăşeau 500 de locuitori, înfăptuit pentru prima dată în Imperiul Rus în 1897, Briceva din gubernia Basarabia s-a prezentat cu 1.644 de locuitori. Iar statistica anului 1923 fixează aici 395 de case cu o populaţie de 3.957 de suflete. În târg dădeau producţie 3 mori şi 6 oloiniţe, 2 cooperative, localitatea dispunea de oficiu poştal, telegraf şi telefon, o farmacie, 25 de cârciumi, un post de jandarmi, primărie. Moşierul Teofil Antonovici poseda în Târnova şi Briceva 2.401 des. de pământ. Moara cu motor a lui I. Serbov măcina pe zi 18.200 kg de făină.
Anuarul învăţământului primar din 1933 ne informează că 321 din cei 458 de copii din Briceva erau şcolarizaţi. Şcoala mixtă de aici avea opt învăţători - Ion Onea, Iacob Dlugoci, Pavel Cibotaru, Gheorghe Poştoacă, Ana Cibotaru, Sev. Botezatu, Maria Poştoacă, Ant. Mâţă.
Prin anii treizeci târgul Briceva din ocolul Târnova urcase la o înaltă treaptă de dezvoltare. Ca să ne convingem de acest fapte e de ajuns să dăm glas statisticii.
După război la Briceva îşi făcură apariţia câteva familii de evrei, dar nu s-au reţinut prea multă vreme aici. Târguşorul îşi pierduse însemnătatea şi faima de odinioară.
Patru decenii în Briceva s-a aflat o brigadă a k-zului din Târnova, a cărei ocupaţie principală o constituia cultivarea sfeclei de zahăr, florii-soarelui, tutunului şi cerealelor. Din patrimoniul industrial de până la război funcţiona o singură moară. Populaţia a fost mereu în descreştere. În 1949 aici trăiau 767 de oameni, în 1969 numai 433, în 1979 - 352, la 1 ian. 2000 şi mai puţin - 288. (Tudor Ţopa, Localităţile Republicii Moldova)