Atestat la 27 aprilie 1833. Suprafaţa -16,6 kmp. Biserica "Acoperămîntul Maicii Domnului" (1856). Gospodării (în 1994) - 533. Populaţia -1.952 de oameni (938 de bărbaţi, 1.014 de femei), incl. 1933 de români. Apţi de muncă - 878. Sectorul obştesc -1.316 ha (arabil 415 ha, vii - 473 ha, livezi - 100 ha), 169 de bovine, 145 de porcine. Sectorul ind. - 152 ha, 88 de bovine, 112 de porcine, 1.116 de ovine. Fondul locativ - 38 mii mp. Case - 554, cu instalaţie de apă -129, cu gaz lichefiat - 473. Fîntîni - 134.

Drumuri 13,2 km (cu îmbrăcăminte dură - 3 km). 4 magazine, o cafenea, casă de prestări servicii, 2 grădiniţe de copii, o şc. română (417 locuri), casă de'cultură, instalaţie de cinematograf, 2 biblioteci, stadion.

Satul se aşterne la confluenţa văilor Cogîlnicului şi Caşinului, neajungînd 12 km pînă la or. şi st. c. f. Basarabeasca din Bugeac. Dl Ion Cazacu, profesor de istorie în şcoala din localitate, încă din anii de studenţie la Institutul "Ion Creangă" din Chişinău a fost puternic interesat de istoria satului natal, a cercetat-o minuţios, scriind cîteva lucrări de curs, dar nici în continuare nu a renunţat la această pasiune, colectînd noi şi noi date documentare şi alte materiale. Din ele se poate constata că localitatea, populată de moldoveni, a fost fondată pe moşia boierului Grigore Carabet prin anii treizeci ai sec. XIX.

Arheologul Ion Hâncu, doctor în istorie, consemnează că pe moşia satului topografii au înregistrat trei movile funerare rămase din adîncul veacurilor. Movila din centrul satului s-a ruinat, dezvelindu-se 13 înmormîntări şi cîteva obiecte (un vas de lut, o sabie de fier) din diferite epoci ale istoriei Moldovei.

Primul sat a fost întemeiat aici cu cca 3.300 - 3.100 de ani în urmă, dar el a ars. O dovedesc grămezile de cenuşă pe locurile fostelor case şi obiectele găsite. Următoarea aşezare s-a format după a. 106 e. n. şi a existat pînă în a. 376 e. n., cînd a fost prădată şi arsă de către huni.

Monografia cercetătorului P. Dmitriev "Narodonaselenie Moldavii", scrisă în baza recensămîntului populaţiei de la hotarul sec. XVIII-XIX, nu fixează o asemenea aşezare. Abia la 13 mai 1850 satul Carabetovca, zis şi Carabetca (localnicii de azi îi mai zic Carabeteni), dă semn de existenţă. Ţăranii de aici se plîng guvernatorului ca moşierul Makarov, care stăpînea la Carabetovca 1.704 des. de pămînt, încalcă contractul întocmit cu arendaşii la 15 martie 1845: "Boierul ne-a micşorat loturile de la 15 la 10 fălci la gospodărie, a acaparat nelegitim 40 de oi, boi şi vaci în valoare de 508 rub., a mărit cu mult dijma".

Totuşi, în renumitul fişier, adunat pe parcursul întregii sale vieţi de cercetătorul localităţilor Republicii Moldova Vladimir Nicu, dăm de o fişă, din care aflăm o altă primă atestare a satului - 27 aprilie 1833.

În 1859 vatra acestui sătuc aduna 12 case, în care vieţuiau 36 de bărbaţi şi 28 de femei (Listele localităţilor Imperiului Rus, regiunea Basarabia. Sankt-Petersburg, 1861, pag. 27). Moşia satului Garabetovca trece în 1865 în proprietatea negustorului Ohanov şi a colonistului Koici. La sf. sec. XIX .zemstva judeţeană Bender deschide la Carabetovca o şcoală primară. În 1898 învăţătorul Ion Baidan aduna în clasă 32 din cei 9l de copii de vârstă şcolară. În anul de învăţămînt 1905-1906 aici făceau carte 47 de băieţi şi 11 fete.

Dicţionarul statistic al Basarabiei, editat la Chişinău în 1923, constată: "Carabetca, sat în judeţul Bender, şi-a luat numele de la proprietarul Grigore Carabet. 145 clădiri. Populaţia: bărbaţi 350, femei 290, total 640. Cooperativă agricolă "Plugarul", grădină de zarzavat, gospodărie boierească. Poştă rurală, şcoală primară, biserică ortodoxă, primărie". Primar era pe atunci Andrei Codiţă, notar - Constantin Mircea, învăţătoare - Maria Scodigor. Fraţii Dumitru şi Petru Solacov stăpîneau 903 des. de pământ arabil,

Ştefan Starivarov - 1.223 des. Obştea comunei Cioc-Maidan arenda la Carabetovca 100 des. de pămînt arabil, ţăranii din Iordanovca arendau 500 des., cei din Sadaclia - 193 des. În 1928 începu construcţia în piatră a bisericii din Carabetovca, care a fost finalizată în 1937. La intrarea în încăperea de slujbe azi putem citi inscripţia: "Acest sf. locaş s-a terminat şi sfinţit la 26 sept. 1937 în zilele domniei Majestăţii Sale regelui Carol II, ÎPS Gurie, sub guvernarea dl.ui preşedinte al Consiliului de Miniştri G. Tătărescu, vicepreşedintelui dlui Ion Inculeţ, prefectului dlui A. Văleanu, sub supravegherea dlui inginer N. Cutovoi, sub conducerea acestei comune A. Stariradu".

Primul paroh a fost Clement Postolachi, soţia căruia vieţuieşte şi azi în Făgăraş, România. În cimitir a fost amenajat un memorial impunător, pe lespezile lui de granit odihnesc, între pilcuri de flori, numele consătenilor căzuţi în războiul din 1941-1945: Achiruş Vasile, Beresteanu Macarie, Catană Grigore, Catană Ştefan, Catană Tănase Andrei, Catană Tănase Gavril, Catană Tudor Procopie, Catană Tudor Ştefan, Catană Vasile, Cazacu Anton, Cazacu Condrat, Cemovschi Efim, Cemovschi Iacov, Cemovschi Stafîn, Codiţă Constantin, Codiţă Filip, Codiţă Gheorghe, Cuflic Alexei, Cuflic Parfenie, Gribineţ Clemente, Gribineţ Dominte, Gribineţ Ion Clemente, Gribineţ Ion Grigore, Păduraru Gheorghe, Păduraru Ilie, Păduraru Vasile, Peredelcu Nicolae, Peredelcu Vasile, Pleşca Ion, Pleşca Zaharia, Plop Alexandru, Plop Petru, Pozdircă Nicolae, Răcilă Ion, Tanasov Dumitru, Ţurcanu Avram, Ţurcanu Chirii, Vrabie Ignat, Vrabie Zaharia.

E lesne de imaginat cîtă jale a provocat moartea pe pămînturi străine a celor trei fraţi Cernovschi - Efim, Iacov şi Stafin. Sătenii sînt în drept să se întrebe în numele cărui ideal au fost mînaţi în gură de lup atîţia oameni?

După război kolhozul "1 Mai" din Carabetovca s-a specializat în viticultură şi pomicultură, în obţinerea recoltelor de cereale şi culturi tehnice, în creşterea animalelor. Fondurile lui fixe la 1 ian. 1971 depăşiseră 1,3 mln rub. În acel an în localitate trăiau 1.640 de oameni, la sf. sec. XX - 1.950 de suflete, care vieţuiesc în 535 de case. Cooperativa agricolă de producţie "Carabet", fondată după ce ţăranii au fost împroprietăriţi cu cote de pămînt, dispune de cca 1.000 ha, căci 189 de plugari preferă să-şi lucreze ogoarele individual.

Şcoala din sat, unde predau 45 de profesori, este frecventată de 450 de copii. E în stadiu de construcţie o clădire nouă de şcoală, modernă, încăpătoare.

În oct. 1997 locuitorii satului au sărbătorit aniversarea a 60-a de slujbă divină, dat fiind faptul că Biserica "Acoperămîntul Maicii Domnului" din sat nu şi-a întrerupt activitatea în anii regimului antihrist. Timp de treizeci de ani la altarul din Carabetovca a făcut slujbă preotul Timofei Jelihovschi, iar din 1987 paroh al acestui locaş este fiul său Ioan.

Ziarul "Curierul de Basarabeasca" din 18 oct. 1997 scria: "Oaspete de onoare la sărbătoare a fost Înalt Preasfinţia Sa Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, care, împreună cu un sobor de 14 preoţi, a oficiat serviciul divin, a înmînat Diplome ale Bisericii Ortodoxe din Moldova profesoarei şcolii din localitate dnei Maria Plop, preşedintelui cooperativei agricole de producţie "Carabet", dlui Vladimir Vrabie, primarului satului, dlui Petru Racilă.

La festivităţi au participat corul de bărbaţi de la Mănăstirea Noul Neamţ din Chiţcani, condus de erodiacul Chiprian. După serviciul divin în curtea bisericii a fost servită masa comună, la care, de asemenea, a fost multă lume. După masă, la căminul cultural din sat a avut loc un concert cu participarea artiştilor Gheorghe Urschi, Gheorghe Ţopa şi Zinaida Julea, cît şi a colectivelor de artişti amatori din localitate". De menţionat e faptul că nu numai loan Jelihovschi a urmat calea preoţiei pornită de tatăl său. Încă trei feciori ai preotului Timofei Jelihovschi au studiat teologia şi acum sînt preoţi: Valerian - la Sadaclia, Grigore - la Sălcuţa şi Anatolie - la Biserica Sf. Dumitru, zidită de Domnitorul Vasile Lupu în Orhei.

Biserica din Carabetovca în prezent are două coruri: de copii şi de maturi. Dirijorul lor, de asemenea, e loan Jelihovschi. Trei discipoli ai săi actualmente îşi fac studiile teologice în România.

Locuitorii mai au la îndemînă o frumoasă Casă de cultură, o bibliotecă, un punct medical, o librărie, o creşă, un oficiu poştal, diferite magazine. Distanţa pînă la gara Basarabeasca e de 12 km, pînă în c-rul jud. - de 53 km, pînă la Chişinău - de 90 km. (Victor Ladaniuc Tudor Ţopa, Localitățile Republicii Moldova)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment