Întemeiat la inc. sec. XVIII. Două sate mari şi frumoase - Sucleea şi Caragaş -şi-au găsit loc de aşezare pe malul stîng al Nistrului, între Tiraspol şi Slobozia, pe traseul ce uneşte aceste două oraşe, tinînd-o mereu spre Nezavertailovca pentru a trece apoi în Ucraina. Lunca Nistrului pe aici e cît se poate de joasă, abia atingînd uneori altitudinile de 36 m (în partea de sud a Caragaşului) şi 53 m (în partea de nord-est).

Spre deosebire de alte regiuni din Moldova, aici predomină o climă continental-temperată cu ierni scurte şi blînde, miercurul termometrelor abia de coboară pînă la 1-2 grade sub 0 în ianuarie-februarie, şi veri călduroase şi lungi, adesea secetoase, cu temperaturi înalte în lunile iunie-iulie. Moşiile satului se întind, mai ales, spre est şi favorizează cultivarea pe ele a cerealelor şi culturilor tehnice. În Caragaş se poate veni cu toate transporturile auto, dar şi cu cel fluvial, localitatea dispunînd şi de un mic port pe malul Nistrului.

Satul e întemeiat la înc. sec. XVIII, dar devine cunoscut cam de la mijlocul acestui veac. Îi pun bazele moldovenii refugiaţi din partea dreaptă a Nistrului, din Bugeac, nepufînd suporta rînduielile şi hatîrul turcilor şi tătarilor, dar şi al unor boieri localnici prea hrăpăreţi şi nesăţioşi. Insă, nici aici nu-şi prea aflau linişte şi tihnă. Cînd în 1768 Turcia a pornit cu război împotriva Moldovei, locuitorii siliştei au fugit mai departe, peste Bugul de Sud şi Kodîma, iar locaşurile lor au fost arse de tătari. Satul se ridică din nou şi la 1789 numără 60 de curţi, 34 din ele aparţinînd cazacilor, care participau la marşul lui A. V. Suvorov spre Oceakov. Ei, însă, n-au stat mult aici, în 1792 s-au strămutat în Kuban.

Pe aceste locuri au trăit băştinaşi cu mult înainte. Lîngă Caragaş specialiştii au constatat existenţa unei vetre din sec. XV-XIV î. Hr. I epoca bronzului. S-a mai stabilit că în alte 4 locuri sînt vetre părăsite din sec. II-IV e. n. şi un cimitir din aceeaşi perioadă. Acolo unde au fost localităţi străvechi se găsesc la suprafaţa solului obiecte tipice pentru epocile respective. Pe moşia satului actual există 16 movile funerare rămase de pe urma nomazilor din stepele asiatice, care hoinăreau pe aici cu turmele de vite în căutarea păşunilor mănoase şi a localităţilor bogate pentru a le prăda. Dar nu le mergea întotdeauna şi unii îşi pierdeau viaţa în luptele cu băştinaşii, fiind înhumaţi în astfel de morminte. Specialiştii au cercetat mai multe movile de la Caragaş şi au descoperit în ele obiecte din diferite epoci.

Muzeul de istorie şi cercetare a ţinutului din Tiraspol dispune de o hartă geografică din 1791, care reflectă regiunea Ozu sau Edison, numită pămîntul Oceakov, alipit la Statul Rus conform Tratatului de pace de la Iaşi din dec. acelaşi an. Harta e alcătuită de înginer-maiorul Devolant şi atestă satul Caragaş lîngă Tiraspol, dar fiind scris Caragaci. Aşezarea avea atunci, după cum ne informează savantul rus M. Serghievski, 59 de curţi cu 273 de locuitori, care se aflau la evidenţa Armatei Mării Negre. Acelaşi cercetător arată că peste 2 ani satul avea deja 62 de curţi.

În 1820 în 70 de gospodării ţărăneşti se întreţineau 115 cai şi 760 de vite comute mari. Locuitorii nu o duceau chiar atît de rău, mai ales că şi pămînt aveau destul. Satul se afla, însă, în apartenenţa statului. În 1859 avea deja 184 de curţi cu 867 de locuitori (449 de bărbaţi şi 418 femei), cu o biserică nu prea mare şi poştă în Slobozia.

Dar documentele se cam contrazic. Informaţiile de mai sus ni le oferă lista localităţilor din gubernia Herson (Sankt-Petersburg, 1868), iar o altă lucrare despre investigaţiile comitetului de statistică din acelaşi oraş Herson ne arată pentru a. 1866 doar 109 gospodării cu 407 bărbaţi şi 389 de femei, o curte boierească cu 171 des. de pămînt, cu 2.481 des. de arătură, 82 des. de fîneaţă, 1.043 des. de imaşuri, 146 des. de pămînt viran, 5 des. de pădure. E incredibil să se fi micşorat satul doar în 7 ani cu 75 de curţi...

Anul 1892 aduce cu sine o secetă crîncenă, lăsînd pămîntul fără rod şi oamenii fără mijloace de existenţă, ei fiind nevoiţi să ceară împrumut de la zemstvă. Cele 2.016 puduri de grîu de toamnă, 1.184 puduri de secară, 1.783 puduri de orz şi 3.886 puduri de porumb luate cu împrumut pentru sămînţă şi alimentaţie îi apasă greu pe bieţii oameni cîţiva ani la rînd. Cu atît mai mult că în 1896 mai împrumută 945 puduri de secară. Şcoala ministerială de o clasă avea înscrişi în cataloagele anului de învăţămînt 1892-1893 59 de elevi, dar termină cursul de studii numai 4.

Spre sf. sec. XIX, în 1897, s. Caragaş număra 2.132 de locuitori. Şcoala ministerială de o clasă, evident, era neîncăpătoare. În 1900 ţăranii deţineau 3.821 des. de pămînt, dar aveau datorii de 2.727 rub. 64 kop. pentru scoaterea lui de la amanet, 1.166 rub. 34 kop. pentru impozitele zemstvei şi încă 1.143 rub. 63 kop. restanţe de impozite. Iar secetele îi cam îndeseau. În primăvara a. 1901 330 de familii sînt nevoite să mai ia cu împrumut pune pentru hrană şi sămânţă în sumă de 2.697 rub. 92 kop. Astfel, sec. XX nu le aduce prea mari bucurii oamenilor. Şi, totuşi, conform situaţiei de la 1 ian. 1906, satul avea 512 curţi cu 2.792 de suflete, încl. 1.450 de bărbaţi şi 1.342 de femei.

Zemstva, în cele din urmă, purcede la construcţia unei şcoli mai mari. În 1911 în acest scop se cheltuiesc 7.290 rub., iar pentru a. 1912 mai rămîn să se folosească încă 2.740 ruble. În acelaşi an şcoala este dată în folosinţă. Se deschide în şcoală şi un muzeu, care numără la început 198 de exponate în valoare de 285 rub. 80 kop. Unul dintre cei mai buni pedagogi e Gheorghe Pancov, care lucrează aici de la 1 sept. 1907. La 15 dec. 1913 erau înscrişi în şcoală 76 de băieţi. 45 de fetiţe la această dată învăţau în şc. parohială. În curînd zemstva cere de la ţărani să-i restituie datoria de 3.500 rub. pentru construcţia şcolii.

Aşadar, existau cîteva forme de învăţămînt. O dare de seamă din 1915 ne informează că la 15 dec. 1914 în şcoala ministerială de o clasă învăţau 61 de băieţei, iar în cea primară - 56 de băieţei şi 25 de fetiţe. Copii de vîrstă şcolară, însă, erau mai mulţi, în 1915 - 312, dintre care în şc. parohială învăţau 48, în cea de zemstvă - 90 şi în cea ministerială - 85, în total 223 de elevi. În felul acesta 89 de copii rămîneau neşcolarizaţi. In sat funcţiona şi o bibliotecă, ce avea un fond de 318 cărţi, citite de 52 de persoane de toate Vîrstele. Dar mai era o bibliotecă şi în şcoală cu 506 cărţi.

Populaţia satului era jecmănită şi de armata austriacă. În 1918, în luna august, 12 ostaşi din unităţile austriece le-au luat pîinea ţăranilor Moisei Andronache, Cozma Cechirlan, Roman Chiţcan, lachim Ciobanu, Gherasim Cojuhari, Fedot Golomoz, Procopie Grecu, Petru Solovei, Emilian Ţurcanu ş. a.

Bolşevicii instaurează în 1924 în toată regiunea moldovenească din stînga Nistrului regimul sovietic de administrare socială, care aduce cu el şi o foamete acută. Ziarul "Plugarul Roşu" apela la 22 febr. 1926: "Mai daţi ajutor!" Vorba e că în Caragaş s-a deschis un punct pentru alimentarea a 100 de copii, dar în sat mai erau încă pe atîţia care sufereau de foame. În acelaşi an, la 21 mai, ziarul îl critica pe S. Mamulat, preş. sovietului sătesc care, cică, mai mult avea grijă de culaci decît de cei înfometaţi. În iulie pentru copiii săraci s-au împărţit cîte 38 funturi de făină. "Plugarul Roşu" insera şi materiale de altă natură. La 20 mai 1927 el îl critica pe Ion Globin din Caragaş pentru faptul că acesta a făcut o cumătrie, care a durat 3 zile şi la care s-au băut 3 vedre de vin.

Viaţa "îmbelşugată" adusă de sovietici îi impune pe unii caragaşeneni să lase totul baltă şi să ia calea băjeniei. În 1932 Nichita Bucovanu de 27 de ani, leapădă casa, cei 2 cai, cele 15 găini şi trece Nistrul pe gheaţă. La fel procedează şi Teodor Hîrjeu, lăsîndu-şi caii, vaca. Mai fug peste Nistru, în România, şi alţii. În noaptea de 3 febr. se refugiază Anton Socobanu de 82 de ani, cu soţia sa Natalia, de 73 de ani, cu feciorul Iustin Darie, de 30 de ani, soţia acestuia Tatiana, de 27 de ani, şi 2 copii ai lor. La 4 martie au trecut pe malul basarabean Teodor Crîjanov cu soţia şi 2 fiice. Puţin mai tîrziu a încercat să facă acelaşi lucru şi Nichita Bucovanu, dar a fost împuşcat cu un copil în braţe, deja ajuns pe celălalt mal. Soţia sa rămăsese cu alt copil în sanie, dar grănicerii i-au împuşcat caii şi i-au aruncat pe gheaţa râului.

K-zul există în Caragaş din anii treizeci, dar la 15 martie 1935 mai erau încă 40 de gospodării, care nu vroiau să accepte munca în colectiv. Recensămînturile din anii următori înregistrează aici 3.336 de locuitori la 10 noiem. 1940, 2.595 de locuitori, inel. 2.422 de moldoveni, 104 ruşi, 86 de ucr. ş. a. la 1 aug. 1949, 4.853 de locuitori, incl. 2.260 de bărbaţi şi 2.593 de femei în 1979 şi 5.187 de locuitori, incl. 2.493 de bărbaţi şi 2.694 de femei în 1989.

Conflictul armat de pe Nistru a întunecat cerul paşnic al republicii, în vara a. 1992 a întrerupt multe vieţi tinere, a adus cu sine multe tragedii dureroase. A fost arestat de* separatişti viceprimarul A. Conovalov, găsit mai apoi înecat într-o fîntînă părăsită.

Anton Cicic (23 oct. 1923 - 19 noiem. 1944) s-a distins în luptele din războiul al II-lea mondial. Pentru bărbăţie şi curaj a fost decorat cu ordinele "Slava”, ci. I, II şi III, adică a devenit cavaler deplin al acestui ordin, ce se egala cu cea mai înaltă distincţie, cea de Erou al Uniunii Sovietice. A fost răpus în Letonia.

Un alt sătean, Erou al Muncii Socialiste, Procopie Lupaşcu (n. 25 iulie 1910) a muncit o viaţă pe cîmpurile satului natal, conducînd mai întîi o echipă de k-znici, apoi o brigadă întreagă.

Un mare specialist în istoria modernă (sec. XIX) a Moldovei a devenit Iachim Grosu (21 sept. 1912 - 28 sept. 1976), academician al ASM. Studii: In-tul Pedagogic din Tiraspol. Lucrează lector, apoi decan al f-ţii de istorie la acelaşi in-t. În timpul războiului e director de şcoală, lector, decan la In-tul Pedagogic Moldovenesc Unit. evacuat în Rusia, iar după război decan la In-tul Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău, şef de catedră la Un-tea de Stat din Moldova, vicepreş. şi preş. al AŞM. A adus o contribuţie substanţială la organizarea ştiinţei în RM, la elaborarea direcţiilor fundamentale, şi prioritare de cercetare ştiinţifică, la optimizarea ştiinţei naţionale în spaţiul URSS. A publicat cca 280 de lucrări, monografiile "Ţăranii Basarabiei (1812-1861)", "Reforma ţărănească în Basarabia din anii 60-70 ai secolului al XlX-lea", "Schiţe privind istoria economiei Basarabiei în anii 1812-1905" (2 vol. în l. rusă, în colaborare). Redactor-şef al ESM. 2 ordine Lenin, 2 ordine "Drapelul Roşu de Muncă", ordinul "Prietenia popoarelor". Om emerit. Laureat al Premiului de Stat.

În 1935 în Caragaş s-a născut (7 noiem.) Nicolae Andronatii, care a devenit un distins specialist în domeniul informaticii şi tehnicii de calcul. Studii: In-tul Politehnic din Lvov şi In-tul de Radiotehnică, Electronică şi Automatică din Moscova. A lucrat director al C-rului de cercetări şt. "DELSY", conferenţiar la Un-tea Tehnică din Chişinău, acad. coordonator al Secţiei de Ştiinţe Tehnice a AŞM. Doctor habilitat în şt. tehnice. Profesor universitar. Academician al AŞM. A publicat peste 110 lucrări şt., incl. 3 monografii. Are 14 brevete de invenţie. Preşedinte al Societăţii de Informatică şi Tehnică de Calcul din RM. Preş. al grupului teritorial al Asociaţiei Internaţionale de Modelare Matematică. Ordinul "Drapelul Roşu de Muncă".

Petru Patiencu (n. 10 aug. 1937) e doctor habilitat în ştiinţe agricole. Studii: Un-tea Agrară de Stat din RM, aspirantura la In-tul de cercetări ştiinţifice "N. Vavilov" din Sankt-Petersburg, doctorantura la Un-tea Agrară de Stat din Sankt-Petersburg - Puşkin. Specialist pomicultor, legumicultor şi viticultor. A lucrat brigadier,, agronom, agronom principal, locţiitor al preş. de k-z, preş. al k-zului. "1 Mai", cercetător ştiinţific superior, conferenţiar, şef de catedră Ecologie a Academiei Internaţionale de

Drept Economic. Profesor universitar la Academia de Cadre (UNESCO) din Kiev şi la Un-tea de Stat din Tiraspol. A publicat 65 de lucrări ştiinţifice şi 2 monografii. Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RM şi şase medalii.

Doctor habilitat în şt. tehnice e şi Valentin Musteaţă, profesor la Un-tea Tehnică din Chişinău, doctor habilitat în medicină e şi chirurgul Nicolae Curlat, şef de catedră la ULIM. (Victor Ladaniuc, Localitatile Republicii Moldova)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment