Întemeiată în 1840. Notă statistică. Suprafaţa - 17,6 kmp. Distanţa până la or. Edineţ - 25 km. Biserica Sf. Ierarh Nicolae (1872). Populaţia - 1.359 de oameni. Sectorul obştesc -1.517 ha (arabil – 1.172 ha,vii – 1 ha, livezi - 49 ha). Fondul locativ - 47,2 mii mp. Case - 601, cu instalaţie de apă - 25, cu gaz lichefiat - 500. Fântâni - 265. Drumuri - 18 km (cu îmbrăcăminte dură - 8,5 km). 3 magazine, o baie, un punct medical, o grădiniţă de copii, o şcoală română, o casă de cultură cu instalaţie de cinema, o bibliotecă, un oficiu poştal, un stadion.

Chetroşica Nouă, căci despre ea e vorba, se mărgineşte la vest cu or. Cupcini, la nord - cu s. Gaşpar şi Fintîna Albă, la est - cu localitatea Frasin, la sud - cu cătunul Ciubara, fiind ocrotită de dealuri pitoreşti, cu o altitudine de 241-262 m, camuflată la cîţiva km de partea dreaptă a automagistralei Bălţi-Edineţ. Are case arătoase şi oameni gospodăroşi, chibzuiţi la vorbă şi la faptă, şi a apărut acum trei secole pe moşie mănăstirească.

Pe teritoriul satului s-au păstrat până în zilele noastre 9 movile făcute din pământ - mărturie că aceste locuri sute de ani în urmă au fost pângărite de cete de războinici nomazi, veniţi după pradă de război tocmai din stepele asiatice. Atacându-i pe băştinaşi, nomazii se căpătuiau cu ceva avere, dar aveau şi pierderi umane. Pentru a-şi înhuma răposaţii, războinicii se opreau în câmp liber, procedând, conform obiceiului lor, la ceremoniile înmormântării, înălţând movile mari de pământ pentru recunoaştere.

Nomazii nu erau deprinşi cu munca fizică şi pentru a înălţa movilele funerare, luau ostatici din rândurile băştinaşilor. Movilele se făceau din brazde de pămînt presat, tăiat din toloaca seculară. Ce se întîmpla cu ostaticii după terminarea lucruiui nu se ştie. Movilele funerare străvechi sunt monumente ale istoriei Moldovei. Ele ne amintesc despre soarta îndurerată a strămoşilor în lupta lor cu nomazii de câmpie.

Primul sat s-a format aici cu cca 5.000 de ani în urmă. Pe vatra lui arsă şi părăsită se găsesc obiecte tipice pentru epoca istorică numită eneolitică.

După ce voievodul Vasile Lupu a construit şi a sfinţit Biserica "Trei Ierarhi" din Iaşi, o capodoperă a arhitecturii româneşti medievale, el a făcut danie clerului de aici mai multe moşii, consfinţite printr-o carte domnească din 27 ian. 1641. Printre ele se număra şi Piatra pe Ciuhur, actualul sat Chetroşica Veche. Domnitorul Grigore Ghica întăreşte la 31 iunie 1776 proprietatea Mănăstirii "Trei Ierarhi" asupra satelor de peste Prut Piatra pe Ciuhur şi Vasileuţi.

În registrul localităţilor din Imperiul Rus, întocmit în 1859 şi publicat la Sankt-Petersburg în 1861, întâlnim Chetroşica Veche şi Chetroşica Nouă cu explicaţia "sate mănăstireşti, au împreună 70 de case, 204 bărbaţi şi 209 femei, fără biserică". Din cele expuse mai sus reiese că Chetroşica Nouă ca unitate administrativă a apărut între anii 1776-1859. Dicţionarul statistic al Basarabiei, editat în 1923 la Chişinău, consideră că aşezarea a fost întemeiată în anul 1840.

În urma secetei cumplite din 1893, sătenii s-au văzut nevoiţi să împrumute de la zemstva judeţeană Bălţi 1.314 puduri de porumb pentru hrană şi însămânţare. Dicţionarul geografic al Basarabiei, editat de Zamfir Arbore în 1904 la Bucureşti, face următoarea precizare: "Chetroşica Nouă, sat în jud. Bălţi, aşezat în valea Cuhuşeva, între satele Frasin şi Brătuşeni. Lîngă sat se află un heleşteu. Are 106 case, cu o populaţie de 799 suflete; o şcoală elementară rusească."

În 1918, după ce Sfatul Ţării a votat la acea răscruce a istoriei Actul Unirii Basarabiei cu România, limba maternă a fost readusă în şcoală, în biserică, în circuitul documentelor administrative şi juridice. Mai mult decât atât, nevoiaşii au fost înzestraţi cu pământ confiscat din moşiile boiereşti şi mănăstireşti.

La 1 aug. 1949 statistica a înregistrat în Chetroşica Nouă 1.223 de locuitori, dintre care 1.173 de moldoveni, 16 ucraineni, şi 35 de alte etnii. În Chetroşica Nouă s-au aflat 5 brigăzi (de câmp, de cultivare a tutunului, pomiviticolă, de tractorişti şi de construcţie) ale k-zului "Rodina " ("Patria") cu sediul în satul vecin Gaşpar. În 1971 Chetroşica Nouă avea 1.404 locuitori, în 1989 - 1.336, la 1 iunie 2000 în cele 545 de gospodării de aici trăiau 1.337 de oameni.

Localitatea are: moară şi 2 oloiniţe, staţie de maşini şi tractoare, curăţătorie de hrişcă, gimnaziu, grădiniţă de copii, ambulatoriu, bibliotecă, biserică, câteva magazine. Chetroşica Nouă se află la 25 km de Edineţ, la 10 km de staţia cale ferată Brătuşeni şi 190 km de Chişinău, fiind supusă administrativ primăriei din com. Gaşpar. (Ion Hâncu, Tudor Topa, Locaţităţile Republicii Moldova)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment