Atestat la 12 aprilie 1620. Notă statistică (1 ianuarie 2002). Distanţa până în or. Donduşeni 4 km. Biserica Sf. Cuvioasa Paraschiva (1902). Populaţia -1.897 de oameni. Apţi de muncă-1.081.
Pe Valea Corbilor, care adună apele pe o distanţă de 16 km ca să le reverse lângă Plop în râul Cubolta a fost găsită în 1974 o comoară cu monede de argint bătute în anii 1620-1657. Probabil, stăpânul lor, pândit şi atacat de tătari, le-a ascuns în pripă cu speranţa să revină la ele. Dar fiind răpit sau străpuns în luptă averea lui a rămas să zacă în pămînt, tocmai trei secole.
Pe Valea Corbilor trecea cândva şleahul principal comercial dintre Iaşi şi Mogilău, furgoanele cu drumeţi şi mărfuri făceau popas la izvoarele de lângă o dumbravă de stejari viguroşi în care se doseau cârduri întregi de corbi. Plaiul era fermecător şi unii călători au rămas să-şi facă sălaşe "la corbi", de unde a şi provenit denumirea satului.
În acele timpuri îndepărtate voievozii aveau obiceiul să împartă pământurile moldave marilor boieri şi dregătorilor de la curtea domnească. Printr-un hrisov semnat la 12 aprilie 1620 de Gaşpar Vodă, "de origine italiană şi înscăunat de turci cu forţa în Moldova" (Dimitrie Cantemir), siliştea Andreişeni, cum se numea satul Corbu iniţial, a fost dăruită lui Costea Bucioc (Documente privind Istoria României, veacul XVII, vol. IV).
În 1673 o găsim aici moşieriţă pe Ruxanda, care moştenea averea de la moşul ei, Costea Bucioc. Prima biserică de lemn a fost construită în 1749, a doua - în 1808, ea stăpînea 33 des. de pământ. Biserica de piatră a fost zidită în anii 1896-1902 şi poartă şi azi numele Cuvioasei Paraschiva.
Apoi satul trecu în proprietatea boierului Brăescu. În anii 1825-1853 vin şi se stabilesc aici cu traiul 16 familii din ţinutul Hotin şi 59 de familii din Secureni, 20 de familii pleacă din Corbu în Valea Ţarigradului. În 1859 satul avea 176 de case cu o populaţie de 892 de locuitori (447 de bărbaţi şi 445 de femei).
Recensămîntul localităţilor din Imperiul Rus, care depăşeau 500 de oameni fixează în satul Corbu din jud. Soroca 1.400 de suflete. Dicţionarul geografic al Basarabiei, editat la Bucureşti în 1904, explică: "Corbul, sat în jud. Soroca, aşezat într-un hârtop al văiei Corbului. Face parte din volosti Climăuţi. Are 222 case, cu o populatie de 1.119 suflete de răzeşi: biserică, şcoală elementară rusă, prisăci, grădini; 587 de vite mari".
În 1914 în Corbu se înfiinţează un punct agronomic. După reunirea Basarabiei cu România 326 de ţărani sunt împroprietăriţi în toamna anului 1922 cu 837 ha de pămînt. În 1923 satul-număra 404 case, avea moară de aburi, 2 şcoli primare.
Pe 10 noiembrie 1940 comisarii roşii au înregistrat în Corbu 2.066 de locuitori. Au absolvit şcoala din Corbu şi au obţinut studii superioare 394 de persoane, printre care 156 au devenit profesori de diferite profiluri, 45 - medici, 34 - economişti, 19 - ingineri, 21 s-au învrednicit de titluri ştiintifice.
Dumitru Gortolomei e doctor habilitat în economie, profesor la Academia de Studii Economice din Moldova. Petru Iarovoi e doctor habilitat în ştiinte medicale, profesor universitar, Om Emerit al RM, şeful laboratorului Epidemiologia Hepatitelor Virale al CNGPMP. Comuna Corbu e situată la 215 km nord de Chişinău. (Vladimir Nicu, Valentin Rusu, Tudor Ţopa, Localităţile Republicii Moldova)