Atestat la 4 mai 1572. Nota statistica (1 ian. 2000): R. Botna. Distanţa pînă la c-rul r-nal - 8 km, pînă la Chişinău - 22 km. Bisericile Sf. Nicolae, Sf. Arh. Mihail şi Gavriil. Gospodării - 3.462. Populaţia - 11.967 de oameni. Drumuri - 17 km. Fîntîni - 345.

Primele aşezări pe teritoriul s. Costeşti au apărut în cele mai vechi timpuri (sec. IV - III î. e. n.). Acest fapt este confirmat de datele arheologice. Costeştii au o aşezare getică. Atare aşezări situate de obicei pe malurile rîurilor, platourilor, în văi, pe povîrnişuri erau locuri adecvate agriculturii sau păstoritului. Aşezarea de la Costeşti se află în sud-estul satului de astăzi, pe valea rîuleţului Botna, la depărtare de cca 5 km. Aici au fost depistate vase de ceramică getică, confecţionate prin modelare sau lipire.

Încă o aşezare similară e situată pe povîrnişul din apropierea lacului de scurgere a unui mic pîrîiaş în Botna, la 1 km nord-vest de Costeştii de azi. Suprafaţa siliştei e de 200-300 mp. şi aici s-a găsit ceramică getică, confecţionată prin modelare.

Locuinţele aveau formă de semibordeie. Ca materiale de construcţie se foloseau lutul, lemnul şi, uneori, piatra. Deasupra se acopereau cu un strat gros de lut, în pămînt ele intrau pînă la 1,2 m. Oamenii cultivau grîu, ţineau vaci, porci, oi, capre, cai, vînau mistreţi, căprioare etc., confecţionau oale din nisip şi şamotă.

Pe teritoriul Costeştilor a apărut un oraş odată cu Orheiul Vechi. Posibil, el a apărut pe baza aşezărilor mai vechi. Valea r-lui Botna crea condiţii favorabile pentru păstorit, agricultură, comerţ, meşteşugărit, iar codrii din apropiere asigurau populaţia cu lemn, vînat etc. Cercetările, însă, ce s-au efectuat, au fost episodice. Oricum, ele se întind pe o suprafaţă de 4 kmp şi ocupă în lăţime toată lunca Botnei, de pe care au fost depistate o mulţime de obiecte, ce se referă la sec. XIV. În centrul aşezării erau situate casele aristocraţiei oraşului. A fost descoperită o construcţie de piatră (30-20 m) cu destinaţie obştească. În unele case de piatră au fost găsite urme de conducte de apă din ceramică.

La aproximativ 300 m mai sus de Botna, pe malul ei stîng, era situată o cetate. Ruinele ei relevă că era o construcţie solidă. Posibil, aceasta era reşedinţa conducătorului militar al oraşului.

Satul s-a format între mai multe dealuri şi costişe - Dealul Orhei, Piscul Hanscăi, Piscul Morilor, Piscul lui Costache, Dealul Movilă ş. a. Se mai presupune că satul e numit Costeşti şi din cauza că e aşezat între costişe. O mahala din sat se numeşte Poiana. Apoi vine mahalaua Huţuleuca, unde cîndva au trăit nişte huţuli. Lîngă Rîpa Satului, un mic pîrîiaş, se află Mahalaua Popii.

Cîndva aici a trăit primul preot al satului. Cel mai înalt deal se numeşte Piscul Maricăi, pe care cîndva locuia o văduvă foarte frumoasă, pe care o visau noaptea mulţi bărbaţi. Movila e încă o mahala a satului, care odinioară a fost punct de observaţie pentru turci. De aceea uneori acest deal se mai numeşte Movila Turcilor.

Încă prin sec. XVI satul se întindea pînă la poalele Piscului lui Costache. Dar era neplanificat, fiecare punîndu-şi casa cum îi plăcea. De jur-împrejur - numai păduri. Viaţa satului era condusă de un staroste.
Literatura istorică, ce ni se punea la dispoziţie în anii sovietici, ne vorbea despre un nivel foarte scăzut al culturii materiale a moldovenilor din sec. XVI-XVIII - bordeie, semibordeie, opinci, rala de lemn etc.

O fi fost, poate, pe undeva, la Costeşti, însă reamintim că încă în sec. XIII-XIV e atestată o cultură materială destul de avansată - case de lut, lemn şi chiar de piatră, conducte de apă din ceramică etc. Chiar şi în cazul unei decăderi a acestei culturi, ea nu putea să decadă pînă la un aşa nivel. Casele costeştene aveau pridvor şi prispe, elemente care se păstează pînă azi. Se construiau căsoaie - case cu o odaie mare, cu sobă în mijloc. Casele erau acoperite cu paie ori cu stuf, în odăi se puneau laiţe, mese, scaune şi scăunele. Cei mai înstăriţi îşi împrejmuiau gospodăriile cu garduri de nuiele.  Satul avea moară, pămînt mult.

Recensămîntul din 1772 înregistrează 11 gospodării.  Lîngă Costeşti mai era un sat - Gîrlea, care cu timpul s-a contopit cu Costeştii. Dar în 1774 şi el avea 11 gospodării. Gîrlea (sau Gîrla) e atestat într-un document din 22 noiembrie 1724. (Parascovia P.Carp, Localităţile Republicii Moldova)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment