Întemeiat în 1870. Notă statistică (2002): Distanţa pînă la c-rul r-nal - 25 km, pînă la st. c. f. Brătuşeni - 33 km, pînă la Chişinău - 225 km. Suprafaţa - 25 kmp. Fondul locativ - 53 mii mp. Fîntîni - 300. Drumuri - 25 km. Gospodării - 890. Populaţia - 2.236 de locuitori. Gimnaziu, casă de cultură, 2 biblioteci, oficiu poştal, grădiniţă de copii, ateliere de prestări servicii, 7 magazine.

Livezile satului Cuconeştii Noi coboară pînă la apa zăgazului Costeşti de pe Prut. Localitatea a crescut între mici coline, are hotare cu satele Corpaci, Terebna, Pociumbeni şi Văratic. Dealul ce desparte Cuconeştii Noi de satul Horodişte e notat pe hartă cu altitudinea de 236 m.

Pînă în 1972 se supunea administrativ sovietului sătesc Cuconeştii Vechi, dar după apariţia mării artificiale Costeşti, cînd mai multe aşezări din lunca Prutului s-au dus sub apă, Cuconeştii Noi au devenit reşedinţă de comună şi şi-au mărit brusc populaţia.

Satul a fost întemeiat în 1870 de către Iacob Klimakovski împreună cu o ceată de bejenari ruteni şi polonezi descălecaţi aici din Ţinutul Podoliei. La 14 noiem. 1889 ziarul "Bessarabskie gubernskie vedomosti" îi atribui noţiunea "hutor" ("cătun"). Avînd pămînturi mănoase în preajma Prutului, localitatea îşi luă repede avînt, în 1910 număra deja 109 curţi cu o populaţie de 692 de locuitori, în proprietatea cărora se aflau 801 loturi de pămînt, dar fără şcoală.

Dicţionarul statistic al Basarabiei din 1923 înregistrează în Cuconeştii Noi din plasa Rîşcani 253 de case cu 1.167 de oameni (583 de bărbaţi şi 574 de femei). Satul avea şcoală primară, dispunea de moară.
Din Anuarul învăţămîntului primar (1933) aflăm că şcoala din Cuconeştii Noi, jud. Bălţi, avea înscrişi în catalog 199 din 277 de copii în vîrstă de 5-16 ani. Elevii erau instruiţi de 3 profesori.

Recensămîntul din 10 noiem. 1940, a fixat în Cuconeştii Noi 1.552 de locuitori. După război au urmat 2 ani de secetă şi foamete, cîteva valuri masive de deportări.

În 1971 Cuconeştii Noi aveau 1.521 de locuitori, în 1989 - 2.119, la 1 iunie 2000 numărau 2.325 de suflete. Pînă la construcţia zăgazului Costeşti satul dispunea de 3 brigăzi şi 3 ferme. Avea şcoală de 8 ani, maternitate, grădiniţă de copii, moară, pavilion de prestare servicii. Timp de 6 ani (1971-1977) populaţia a crescut vădit pe contul oamenilor evacuaţi din valea Prutului.

În Cuconeştii Noi s-au construit blocuri cu multe etaje, un frumos palat de cultură, un centru medical, şcoală medie, grădiniţă de copii, stadion. A fost creat un muzeu, s-a sădit un parc, localitatea capătă înfăţişare de agroorăşel.

La înc. sec. XXI corpul didactic de aici întrunea 35 de profesori, care instruiau 314 elevi. S-a zidit o biserică nouă, activează 2 magazine de stat şi 5 magazine particulare. (Liviu Belîi, Vladimir Nicu, Localităţile Republicii Moldova)

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment