Întemeiat în 1822. Notă statistică (2003): Suprafaţa - 9 kmp. Distanţa până la Ungheni - 50 km, până la Chişinău - 100 km. Gospodării - 118. Populaţia -310 oameni. Fondul locativ - 4,8 mii mp. Case cu gaz lichefiat - 100. Fântâni – 10. Drumuri - 3 km. Şcoală română, bibliotecă, magazin, stadion.

Dacă ne-am exprima în termeni geografici, Curtoaia e situată „pe culmea anticlinatului dintre bazinul Culei şi bazinul Ichelului, între satele Hîrceşti şi Condrăteşti sub un hîrtop la 14 km de or. Corneşti". La est se mărgineşte peste pădure cu s. Năpădeni, la sud - cu Mănăstirea Veveriţa.

"Anul întemeierii - 1822", precizează şi Dicţionarul statistic al Basarabiei, editat în 1923 la Chişinău. Noi nu dispunem de argumente, care ar combate această concluzie. Cătunul Curtoaia în manuscrisele de arhivă a apărut abia la 10 iulie 1869. În literatura tipărită îl găsim şi mai tîrziu, în 1904. "Curtoaia, cătun în jud. Bălţi, face parte din volosti Corneşti. Are 37 de case, cu o populaţiune de 250 suflete. Împrejurul cătunului sunt vii", aşa ne informează Dicţionarul geografic al Basarabiei din 1904. Recensămîntul din 1910 a constatat că, luate împreună, în Curtoaia şi Hărceşti sunt 166 de gospodării.

Credincioşii din Curtoaia se aflau în 1922 în parohia Condrăteşti. 55 de ogrăzi, o gospodărie boierească şi o f-că de cherestea - iată cu ce se putea mândri acest cătun din inima codrilor în 1923. Peste 10 ani populaţia lui ajunse la 240 de oameni. În 1933 erau şcolarizaţi 53 din cei 83 de copii în vârstă de 5-16 ani. Alexandra Cujbă era aici pedagog.

Regimul sovietic a găsit în toamna a. 1940 în Curtoaia 292 de locuitori, toţi români basarabeni. În războiul din 1941-1945 au căzut 8 podgoreni.

Cînd oamenii istoviţi de foamete mureau ca muştele, ziarul "Moldova Socialistă" din 1. apr. 1947 scria despre localitatea Curtoaia, r-nul Corneşti: "Aici nici nu s-a început semănatul". Iar gazeta "Sovetskaia Moldavia" din 2 sept., acelaşi an, declară triumfal: "Curtoaia dă pâine peste plan". Aceasta însemna continuarea politicii de a mătura podurile ţăranilor până la ultimul grăunte.

După ce 5 persoane au fost mânate în surghiunul stalinist siberian, lumea "se înscrie benevol", cum trâmbiţau apologeţii comunismului, în k-zul "Biruinţa". În noaptea spre 1 mai 1950 câţiva răzbunători din "Armata Neagră" s-au furişat în casa directorului de şcoală Ion Bulmaga, răfuindu-se cu el şi cu secretarul organizaţiei komsomoliste Ion Diaconu.

Mai târziu podgorenii din Curtoaia au fost împărţiţi în 2 brigăzi ale s-zului din Condrăteşti. În 1971 sătucul avea 637 de locuitori, în 1989 - numai 296, la 1 noiem. 2002 - 310 de suflete. Curtoaia, împreună cu alte 5 aşezări din valea r. Cula, intra până nu demult în com. Hârceşti. Majoritatea ţăranilor dau prioritate muncii individuale pe cotele lor de pământ. La Duminica Mare, conform tradiţiei, se curăţă şi se amenajează fântânile, se împodobesc porţile cu frunzari. Ultima reformă administrativ-teritorială a trecut sătişorul Curtoaia în componenţa primăriei Condrăteşti. (Ion Chiriac, Ion Hâncu, Localitatile Republicii Moldova)