Întemeiat în 1904. Notă statistică (a. 2002): Suprafaţa - 25,8 kmp. Distanţe: pînă la st. c. f. şi mun. Bălţi - 6 km, pînă la Sîngerei - 32 km, pînă la Chişinău - 144 km. Gospodării - 524. Populaţia - 1.463 de oameni. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (anii 30 ai sec. XX). Gimnaziu rus, casă de cultură, 2 biblioteci, ofïciu poştal, centru de sănătate, pavilion de prestări servicii, 3 magazine, 2 baruri, parc, stadion, monumental consătenilor căzuţi în război.

Sat de cîmpie, aşezat într-o zonă bogată în ciornoziom, foarte favorabilă pentru agricultura seminceră. Pînă la mun. Bălţi se aşterne o mare livadă de meri, lîngă care se află grădina botanică şi pepinierele renumitei firme moldo-italiene "Flori beli" ("Flori frumoase"), specializată în cultivarea plantelor decorative – trandafirilor, liliecilor, brazilor, mestecinilor, a tot felul de arbuşti şi flori.

"Întemeiat la înc. sec. XX", constată ESM. Bătrînii din localitate susţin că primele familii de lipoveni au descălecat aici în 1904. Iar Dicţionarul Statistic al Basarabiei, editat în 1923 la Chişinău, ne oferă următoarele date: "Dobrogea, plasa Năduşiţa. Anul întemeierii 1919. Are 105 case cu o populaţie de 312 bărbaţi şi 315 femei, biserică lipovenească, primărie, fără şcoală".

Deci, în decurs de două decenii noua aşezare s-a bucurat de o prosperitate furtunoasă. Ea a atras în orbita sa ruşi şi ucraineni dornici de pămînturi basarabene mănoase, aflate în apropierea or. Bălţi, bune pentru producerea seminţelor de culturi cerealiere. Statul român le dărui la 124 de ţărani din s. Dobrogea 702 ha de pămînt fertil. Localitatea a căpătat astfel o bază bună de dezvoltare.

La 10 noiem. 1940 autorităţile sovietice au înregistrat în "Dobruşa Veche din r-nul Slobozia-Bălţi" 755 de locuitori, toţi ucraineni. Iar la 1 aug. 1949 toţi cei 897 de oameni din sat au fost trecuţi în registre de etnie rusă. În realitate aici vieţuiau lipoveni, ruteni şi moldoveni. După trei ani cumpliţi de război, la 25 martie 1944 în sat au pătruns cu lupte ostaşii sovietici din divizia 373 puşcaşi, comandată de polkovnikul C. Kazanov.

Astăzi în scuarul din piaţa publică, între brazii viguroşi, se înalţă un obelisc, înconjurat din trei părţi de portretele consătenilor căzuţi în război. Pe două plăci ale monumentului sunt înscrise numele a 36 de bărbaţi.

În perioada foametei ziarul "Sovietskaia Moldavia" din 20 aug. 1947 a publicat materialul "Pokrovitelistvuiut sabotajnikam" ("Sabotori ocrotiţi"), în care era aspru biciuită administraţia locală că nu ia de la înfometaţi pîinea pentru a fi transportată "postavcă" la gară.

În 1970 satul număra 1.338 de locuitori, în 1989 - 1.541. La acelaşi nivel rămase populaţia şi la înc. mileniului trei.

Gimnaziul din Dobrogea Veche cuprinde cu învăţătura copii de vîrstă şcolară din cele 3 localităţi ale comunei - Dobrogea Veche, Dobrogea Nouă şi Cotovca. Biserica lipovenească, de rit ortodox vechi, se află, de asemenea, aici. Reşedinţa comunei dispune de o frumoasă casă de cultură, două biblioteci, centru de sănătate, grădiniţă pentru 160 de copii, diferite magazine, stadion, parc. În martie 2001 gimnaziul era frecventat de 262 de elevi, instruiţi de 19 pedagogi. (Teodor Niţă, Localităţile Republicii Moldova)

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment