Atestat la 10 febr. 1429. Suprafaţa - 4,1 kmp. Distanţe: până la Rădeni - 3 km, până la c-rul r-nal -12 km, până la Chişinău - 34 km. Populaţia -1.005 oameni. Apţi de muncă - 382. Gimnaziu, 2 biblioteci, cămin cultural, punct medical, magazin.
Drumul cel mai sigur pentru a ajunge la Drăguşenii Străşenilor e traseul spre Orhei, apoi neajungând 2 km până la Peresecina, la ramificaţia spre Romăneşti, trebuie să coteşti spre stânga ca să ajungi la Rădeni, iar de aici pe o şosea spre sud, că alta nici nu este, la o azvârlitură de băţ dai de Drăguşeni. Mai este un drum din Străşeni, dar de la Chişinău cel mai acccesibil e primul.
Relieful pe aici e tot deal şi tot vale, toate acoperite cu vii şi livezi, dar şi cu multe păduri pitoreşti. Cea mai semeaţă culme de deal e cea dinspre s. Saca, ce are o înălţime de 285 m de asupra nivelului mării. Pârâiaşul Ichel îi duce încet apele prin aceste văi spre acelaşi traseu Chişinău-Bălţi-Cernăuţi şi se lasă traversat de el la marginea s. Ratuş.
Istoricul autodidact Vladimir Nicu, răsfoind maldăre de documente şi cărţi vechi, a descoperit şi susţine cu convingere că prima lui atestare ţine de 10 febr.1429. Sunt si alte exemple, care demonstrează că, deşi unele silişti sînt foarte vechi, din păcate, nu s-au bucurat de o dezvoltare după merit.
La început i-au zis Beleşti, e greu de spus de ce, apoi i s-a schimbat numele în Drăguşeni. Un timp s-a aflat în subordinea r-nului Orhei, apoi în cea a r-nului Străşeni, apoi în cea a jud. Orhei, apoi iar în cea a Străşenilor.
Satul, însă, îi deapănă liniştit anii între dealurile şi văile lui. Chiar şi dacă se afla în primăria Teleşeu sau Rădeni, că şi în cea a Teleşeului a fost. Acum din cele 3 sate, care alcătuiesc com. Rădeni (Rădeni, Zamciogi şi Drăguşeni), Rădenii e cel mai mic sat (979 de locuitori), iar cel mai mare sînt Zamciogii cu 1.082 de locuitori. Ca şi în alte părţi, populaţia drăguşeneană e mereu în descreştere - în 1970 avea 1.075 de suflete.
Vecinii Drăguşenilor sînt Pocşeştii şi Teleşeul la nord, Romăneştii la nord-est, Rădenii şi Zamciogii la est, Saca si Negreştii la sud-vest, Recea la vest şi Grebleştii la nord-vest. Azi ţăranii îşi muncesc loturile de pământ în mod particular.