Atestat la 15 iunie 1431. Notă statistică (2005). Râurile Prut, Zelena şi Cozoreni. Aşezat la nordul Moldovei, pe magistrala auto şi c. f. Chişinău-Cernăuţi. Cândva avea şi un drum Drepcăuţi-Hotin. Distanţa pînă la st. c. f. Lipcani - 9 km, pînă la c-rul r-nal - 33 km, până la Chişinău - 265 km.
Drepcăuţii de azi denotă o denumire comună pentru câteva sătişoare mici, care pe vremuri se dezvoltau pe una şi aceeaşi moşie mare de pe malul Prutului. Stâpânii lor se schimbau la fel de des, ca şi vestiţii călători, care treceau pe aici spre Iaşi sau de la Iaşi.
Despre cătunul Ceabrău aflăm dintr-un hrisov de la Alexandru cel Bun şi de la Iliaş şi Ştefan Voievozi pentru fiii boierului Sandru, nepoţi ai lui Cozma Sandrovici. Zălucea a fost satul unde şedea Dragomir", dăruit boierului Mihail de la Dorohoi în ziua de 20 dec. 1437. Au fost atestate, de asemenea, sătişorul şi moşia Cozareuţi, menţionate documentar la 15 iunie 1431.
Rămânem la această atestare documentară, cu toate că drepcăuţenii de azi, şi cei mai bătrîni, şi cei mai tineri, şi cei mai cu carte, nu prea ştiu de aşa ceva şi nici un toponim asemănător nu prea cunosc. Acesta poate fi satul Cozireni, care e la 7 km de Drepcăuţi, în Ucraina, pe timpuri acelaşi judeţ Hotin. Dar cine ştie, poate că a şi fost cîndva şi un astfel început de sătişor. În schimb, locuitorii satului şi azi mai denumesc nişte mahalale ale Drepcăuţilor Ceabrău şi Zalucea, adică după vechile denumiri ale fostelor sătişoare.
Mai există şi mahalaua Bordei, a cărei etimologie vine de la un prim bordei, probabil, care a fost cândva aşezat aici. Se ştie, însă, că au mai fost aici 2 cătune - Ştefăneşti şi Ostrov, unde oamenii primiseră pământ. Ştefăneştii chiar porniseră destul de ascendent, avea deja 14-16 case, Ostrovul numai 4-5, dar au fost strămutate în Drepcăuţi. Ştefăneştii se numeau astfel pentru că prima locuinţă aici şi-a făcut-o un oarecare Ştefan, deşi oamenii îi mai ziceau Copaci, pentru că era aici un pâlc de copaci. Ostrov, de asemenea , în l. vorbită se folosea, deoarece se afla pe locul numit Ostrov.
Aşezări omeneşti, însă, au fost pe aceste locuri şi mai înainte. În împrejurimile satului se află 8 movile funerare, rămase de la migratorii asiatici. Cea mai înaltă, de 9 m. şi cu un diametru de 50 m. se află la marginea de nord a satului. Tot aici, La Movilă sau La Grâuşor, cum numesc băştinaşii acest loc, se află încă o movilă de 3 m. înălţime şi un diametru de 25 m. Încă 2 movile de 3 m. înălţime şi diametrul de 20-25 m. se află la nord-estul şi sud-estul satului, pe locurile La Kent şi Pe Ostrov.
O movilă de 4 m. înălţime se află la marginea de sud a localităţii, la Cadâr. Ea are un diametru de 25 m. Încă 3 movile de 2 m. înălţime şi un diametru de 20 m. se înalţă la nordul satului, La Movilă şi La Şora. Majoritatea movilelor la Drepcăuţi în prezent se ară. Nu se cunoaşte exact cauza decedării nomazilor, dar e clar că băştinaşii nu se lăsau cu una, cu două prădaţi de migratorii străini şi nu o dată intrau în luptă cu ei, uneori pierzându-şi viaţa, iar alteori răpunându-i pe musafirii nepoftiţi.
Cercetătorul Vladimir Nicu a studiat şi el această localitate şi chiar a publicat în ziarul «Moldova Suverană» (10 ian. 1995) o schiţă interesantă. El constată că în 1667 trec pe aici cetele de oaste ale domnitorului Moldovei Petriceico Vodă şi ale domnului Munteniei Grigore Vodă. Ele trec Prutul pe la Zalucea. Deci, aceste sătişoare erau deja bine cunoscute.
Denumirea actuală Drepcăuţi o aflăm dintr-un document din 15 iulie 1702 «ca sat al lui Ioan Aga», dar ca sat pe harta judeţului Hotin , îl aflăm abia după 1812, când s-au schimbat şi stăpânii cei mari, şe cei mici.
Dicţionarul statistic al RM din 1994 fixa în Drepcăuţi 1.195 de gospodării cu 2.945 de locuitori. Fondul locativ atunci constituia 54,1 mii mp. Acum şi acestea ţin de domeniul trecutului. Nota statistică din capul acestui eseu ne arată deja altă situaţie. Oricum, satul şi astăzi se manifestă cu o cultură aleasă, oameni gospodari şi cărturari, păstrându-şi vechile şi frumoasele tradiţii populare. (Victor Ladaniuc, Localităţile Republicii Moldova)