Atestat la 2 mai 1575 cu denumirea Grumăzeni. Notă statistică(2005): Poziţia geografică: 48 grade 10 min. latitudine nordică şi 25 grade 5 min. longitudine estică. R. Ciuhur. Suprafaţa – 38,27 ha. Distanţe: până la c-rul raional – 14 km, până la st.c.f. Brătuşeni – 6 km, până la Bălţi – 63 km, până la Chişinău – 200 km. 348 de gospodării ţărăneşti, care prelucrează 1.268 ha de pământ arabil. Populaţia – 806 oameni. Biserică (1740). 109 fântâni şi 17 izvoare. Gimnaziu, casă de cultură, 2 biblioteci, grădiniţă de copii, punct medical, oficiu poştal, 2 magazine, monument.

Fântâna Albă e situată în Valea Ciuhurului. Arheologii au depistat în această zonă vestigii din epoca paleoliticului şi neoloticului, bronzului şi fierului. Ciuhurul pe atunci era râu mare, pe el oamenii coborau cu plutele până la Prut şi până la Dunăre. Peste 46 de monumente arheologice au fost înregistrate pe râul Ciuhur – unelte de piatră, aşchii de cremene, lame, nuclee de silex, unelte tip „rabo”, ceramică din diferite epoci.

Din vechime căruntă aici au locuit geto-dacii. Vânătoarea, pescuitul, apoi şi agricultura au fost ocupaţiile lor principale. Locuiau în bordeie, pe crestele colinelor. În sec. V-XII încoace au năvălit hoardele barbare migratoare – sarmaţii, sciţii, goţii, hunii, alanii, slavii, celţii, ungurii, cumanii, nohaii, tataro-mongolii. Câţi numai nu au abuzat de meleagurile noastre!.

„Potopul Asiei a vrut să înghită lumea”, scria N.Bălcescu. „Migratorii nu cruţau pe nimeni, scria şi savantul arheolog Ion Hâncu, dar şi ei erau striviţi”. Răposaţii invadatorilor erau înmormântaţi sub movile mari de pământ. O astfel de movilă se află nu departe de casa ţăranului Matvei Cernea din Fântâna Albă, iar alta – înspre s.Parcova.

Se ştie că în 1910 în s.Năduşita, r-nul Drochia, a fost descoperit un chip de idol pe vârful unei movile funerare. Probabil, şi tumulii de la Fântâna Albă erau vârfuiţi de astfel de idoli, dar ei s-au pierdut. Există mărturii arheologice şi documentare despre dezvoltarea unei civilizaţii umane pe Valea Grumăzoaiei, denumită mai târziu şi Valea Curechiştea. Pe aici s-au dat lupte sângeroase cu hoardele tătare şi cu cazacii ucraineni.

Grigore Ureche scrie că în august 1470 „ridicatu-s-au multă mulţime de oaste tătărească şi au întratu în ţară, să prade, cărora prinzându-le de veste Ştefan Vodă, le-au ieşitu înainte”. După unele mărturii, Ştefan cel Mare s-a deplasat cu oastea sa pe Valea Grumăzoaiei (astăzi Curechiştea) – aşa se numea la începuturi Fântâna Albă, documentar atestată, totuşi, ceva mai târziu.

În unele documente întâlnim denumirea de Grumăzeni, spre Arioneşti şi votcina Samoleuca „şi, de acolo, înainte, tot pe deal, pe culme”, „unde, peste drum, este piatra despărţitoare tot de Arioneşti, şi, e acolo, la vale, şi trecu peste Valea Grumăzoaiei, şi drept la deal, şi ajunge la şleahul care merge la Bălţi: „La sud, unde este hotarul acestei moşii, se numeşte „Fântâna veche a lui Vasile Albu din Zguriţa”.

Numirea de astăzi, Fântâna Albă, apare în sec.XVII, când moşia satului a fost împărţită în două părţi şi vândute diferitor nobili. Mai târziu acestea s-au unit cu denumirea Fântâna Albă. Se pare că cel care a întemeiat satul a fost pârcălabul de Hotin Barbă-Albă, descendentul presupus al lui Vasile Albu, care avea o fântână lângă Valea Grumăzoaiei, de unde a venit şi denumirea Fântâna Albă. Începând cu documentele din 1812-1881, satul apare deja cu denumirea Fântâna Albă, dar în acea vreme sătenii se confruntau cu mari probleme şi constrângeri.

Zamfir Arbore în „Dicţionarul geografic al Basarabiei” (Buc., 1904) constată că în 1904 localitatea avea 89 de case cu o populaţie de 610 suflete. Administrativ satul se afla în subordinea plasei Copăceanca (Râşcani). Ţăranii aveau 1.480 des. de pământ. Satul a dat republicii multe personalităţi notorii. (Gheorghe Cernea, Localităţile Republicii Moldova)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment