Atestat la 8 mai 1589. Notă statistică (1 noiembrie 2005). Distanţe: pînă în c-rul r-nal – 23 km, pînă la st. c. f. Tîrnova - 10 km, pînă la Chişinău - 205 km.

Gospodării - 669, populaţia - 1.386 de locuitori. Agenţi economici – 3. Gospodării ţărăneşti - 103. Fîntîni - 178, iazuri - 4. Moşia satului – 2.605 ha, dintre care terenuri arabile - 1.689 ha, livezi - 150 ha, păşuni – 726 ha. Vatra satului - 40 ha. Biserică, gimnaziu, cămin cultural, bibliotecă, punct medical, oficiu poştal, 4 magazine. Monument al consătenilor căzuţi în cel de al Doilea Război Mondial. Comuna cuprinde 3 localităţi: Frasin, Caraiman şi Codrenii Noi, cu o populaţie totală de 2.090 de cetăţeni.

Mai sus de Baraboi şi mai jos de Scăieni, într-o vale cu deschidere spre rîul Răut, găsim acest sat, Frasin, cu nume atît de frumos, vegetal. Cea mai înaltă colină dinspre Chetroşica Nouă, are o altitudine de 261 m.

Pe moşia satului răsar ici-colo 9 movile funerare din epoca bronzului şi evul mediu. Săpăturile arheologice au dezvelit aici vatra unei silişti cu o vechime de cam 5.000 de ani. O altă aşezare descoperită în regiunea Frasinului are peste 1.700 de ani.

A fost fondat după cucerirea Daciei de Imperiul Roman. Siliştea a fiinţat pînă la invazia triburilor hunilor din stepele asiatice, anul 376 era noastră. Pe vetrele descoperite s-au colectat obiecte istorice din epocile apuse mii de ani în urmă.

În 1817 satul Frasin din ocolul Ciuhurului era ocina Mănăstirii Burdujeni cu 9 gospodării ţărăneşti şi 3 iazuri. Recensămîntul din 1859 a fixat aici de acum 70 de case, în care vieţuiau 218 bărbaţi şi 183 de femei, fără biserică. Boieroaica Elena Coner în 1862 poseda aici o fermă cu cai de rasă - 6 armăsari, 130 de iepe şi 180 de mînzi.

Mănăstirea Burdujeni stăpînea 4.200 des. de pămînt. Statisticianul Alexandr Egunov în 1870 constată că în "Frasin din volostea Tîrnova" erau 106 case, 302 bărbaţi şi 240 de femei, 620 de vite cornute mari, 2.808 oi. La 28 iunie 1873, după o cumplită epidemie de holeră, moşia Mănăstirii Burdujeni a fost trecută de administraţia ţaristă în proprietatea Ministerului averii de stat şi dată pe 6 ani în arendă comerciantului Ştefăleţ, iar loturile ţăranilor (960 des.) le-a arendat supusul austriac Petru Oganovici. Cercul de recrutare Tîrnova a înregistrat 331 de bărbaţi. În 1875 satul întrunea 126 de case, 370 de bărbaţi şi 299 de femei, care aveau o moară cu aburi şi "trăiau îndestulat".

În 1880 Mănăstirea "Sf. Pavel" din Teodoreni stăpînea la Frasin şi Alexieni 3.328 des. de pămînt arabil. Peste zece ani satul număra 180 de familii, 673 de locuitori. În 1891 a fost deschisă şcoala ministerială de o clasă pe baza şcolii "mănăstireşti". La sf. sec. XIX, în 1899, satul Frasin număra 432 de bărbaţi şi 429 de femei, iar punctul medical se afla la o depărtare de 11 verste în Tîrnova. Preotul Dumitru Baliţchi a fost transferat la Sauca. Învăţător la şcoala din Frasin era pe atunci Chiril Stefanov.

Dicţionarul geografic al Basarabiei (Bucureşti, 1904), întocmit de Zamfir Arbore, ne informează: "Frăsîna, sat în jud. Soroca, volostea Tîrnova, aşezat într-un hîrtop din dreapta văii Apa-Mîţei, are o populaţie de 1.199 suflete de Români; biserică; 317 vite mari, 36 de cai, 240 de oi". Din 99 de copii de vîrstă şcolară în 1907 frecventau lecţiile 52. Ţăranii se plîng Sf. Sinod că "preotul de la noi ia mulţi bani pentru ceremoniile religioase".

În 1910 satul Frasin avea 295 de curţi, 1.092 de locuitori. La şcoală s-au înscris primele 7 fetiţe, alături de cei 48 de băieţei. Învăţătorul Dorofei Rusu cerea ca elevii să fie harnici şi ordonaţi. Al doilea an apărea în clasă şi preotul Grigore Cuniţchi în Vîrstă de 29 de ani care citea copiilor lecţii de religie. Biblioteca şcolii în 1912 dispunea de 107 titluri de carte. Poşta se afla în tîrguşorul evreiesc Briceva. Credincioşii adunaseră 9.296 de rub. pentru a reconstrui şi lărgi biserica de lemn din localitate.

În 1915 trăiau 672 de bărbaţi şi 660 de femei, şcoala aduna în bănci 60 de elevi.

În toamna a.1922, în cadrul reformei agrare basarabene iniţiată de Sfatul Ţării şi consfinţită prin lege de Regele României, 370 de ţărani din Frasin au fost împroprietăriţi cu 1.523 ha de pămînt. Peste un an satul avea 105 gospodării, 1.568 de locuitori, 2 mori cu aburi, o oloiniţă, şcoală primară, 3 cîrciumi.

În 1933 se înzestraseră cu batoze de treierat snopii Iacob Rusu şi Andrei Vacarciuc. Administraţia sovietică a înregistrat în 1940 în satul Frasin din r-nul Tîrnova 2.185 de locuitori, dintre care 2.138 erau români basarabeni. În războiul, care a urmat, localitatea a pierdut cei mai sănătoşi şi puternici bărbaţi, trecuţi în letopiseţul gloriei militare. Recensămîntul din 1979 a înregistrat în Frasin 1.812 de locuitori, cel din 1989 mai putin - 1.470 (687 de bărbaţi şi 790 de femei).

Ultimul recensămînt, din 5-12 Oct. 2004, a constatat aici 1.306 cetăţeni, în cătunul Caraiman - 65, în satul Codrenii Noi - 719. Gimnaziul din localitate este frecventat de 198 de elevi; natalitatea, ca şi în alte aşezări din nordul republicii, este în descreştere. (Valentin Rusu, Tudor Ţopa, Localităţile Republicii Moldova)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment