Atestat la 10 mai 1807. Notă statistică: (oct.2004). R.Ichel. Distante: până în centrul raional şi st.c.f. Călăraşi – 14 km, până la Chişinău – 55 km. Mănăstirea Frumoasa cu hramul „Sfânta Treime”. Gospodării – 220, populaţia – 746 de locuitori. Gimnaziu, grădiniţă de copii, bibliotecă, 3 magazine, baie.

Acest cuib uman e o podoabă codreană, aşezată între dealuri împădurite de o frumuseţe fermecătoare, lângă două iazuri ce-şi varsă răcoarea în albia râului Ichel. Un drum pietruit, aşternut pe lângă mănăstire, leagă satul cu şoseaua Călăraşi-Răciula-Ţibirica-Orhei. Alt drum, de ţară, urcă anevoios prin pădure la altitudinea de 319 m. şi coboară în Bravicea, la autostrada Chişinău-Bălţi.

Siliştea la început purta numele pârâiaşului Biceag, apoi a împrumutat denumirea schitului din apropiere – Frumoasa. Schitul şi cătunul s-au înfiripat, au crescut împreună pe moşie răzăşească. Sunt atestate în acelaşi act de proprietate din 10 mai 1807.

Iar dintr-o danie făcută de Iordache Bodiu la 31 octombrie 1810, înainte de a se călugări, publicată de Aurel Sava în aceeaşi culegere de documente, aflăm: „Adică eu Iordache Călugăru fiindu că m-am închinat la sfânta mănăstire am dat şi parte me di vii cu voia ş’a ficiorilor, a tuturor şi am dat şi doa poloboci vin danii la spit Frumoasa ţinuto Orheiu pe apa Ichelului, unde să prăznuiaşti hramu Adormirii Maicii Domnului să fii pomană moşilor, strămoşilor şi noao şi părintele Iftemi că stăpânească cu paci în veci. Şi pentru mai bună credinţa ne-am iscălit”.

Cine-i acest Eftemie? Când şi cum a apărut schitul? La aceste întrebări găsim răspuns în culegerea „Mănăstirile din Basarabia”, editată de arhimandritul Visarion Puiu în 1919 la Chişinău. El explică: „Pe locul unde stă mănăstirea acuma, înainte era o mare şi deasă pădure de stejari. La anul 1804 sau 1805 a venit pe acest loc răzeşul din satul Olişcani Efrem Iurcu. Era văduv şi dori să fie călugăr. După a lui rugăminte au mai venit pe urmă nu se ştie de unde trei ierimonahi: Serafim, Ioanichie şi Macarie şi un călugăr cu numele Afanasie, care la dânşii se numea econom.

Aceştea au săpat în pământ şi şi-au făcut fiecare bordeieş şi trăiau în ele. Ei aveau fiecare câte o carte de milostenie, aşa trăiau şi se hrăneau cu ce adunau de la creştini. Pe acest loc unde este mănăstirea, Efrem Iurcu avea o dreaptă răzeşie de pământ, dar fiindcă mica lui proprietate era numai de şapte stânjeni, nu le era de ajuns.

Atunci s-au îndreptat cu cerere către locuitorii satului Bravicea, care le-au dăruit 50 stânjeni. Şi atunci Efrem Iurcu a mai cumpărat pământ, astfel au mărit răzeşia lor înspre răsărit până la pârâul Biceag, spre asfinţit până la pârâul Ichel, la miază-zi până la pădurea ce se numeşte Rădiul şi înspre miezul nopţii până la hotarul Meleşenilor. Apoi i se dă mănăstirii şi o bucată de pădure. Şi aşa din dăruiri mari şi mici s-a adunat tot locul mănăstirii.

Mai sus pomeniţii monahi au gândit să ridice o biserică şi sfătuindu-se cu răzeşii din Bravicea au ales locul. După ce au tăiat pădurea şi au curăţit locul, au sfinţit acel loc pentru biserică la anul 1805. Mănăstirii i-au pus numele Frumuşica sau Frumoasa, pentru locul frumos, pe care e aşezată, şi a fost întâiul egumen Serafim, care este ziditorul acestei biserici în lemn a lui Efrem Iurcu, iar în schema monahală cu numele Eftemie. A stăreţit de la 1805 până la 1830”.

În 1870 Frumoasa intra în ocolul Tuzora, număra 30 de gospodării cu 195 de locuitori, care posedau 22 de cai, 124 de vite mari cornute şi 760 de oi, dar, după cum menţiona statistica timpului, „trăiesc sărac”.

Mănăstirea Frumoasa a fost închisă şi pângărită în 1947, aici a fost plasată o şcoală de surdomuţi, apoi o colonie de fete depravate, o şcoală pentru copii cu deficienţe mintale. Mănăstirea s-a redischis abia în 1994, întrunind 30 de călugări şi fraţi, 2 biserici, 5 ha de pământ, 2 automobile. În trecut Frumoasa se supunea ba primăriei din Bravicea, ba primăriei din Răciula. Ultima reformă administrativă-teritorială din 2002 a oferit localităţii statut de comună. (Tudor Ţopa, Localităţile Republicii Moldova)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment