Atestat în 1772-1773. NOTĂ STATISTICĂ (2005). Distanţe: pînă în c-rul r-nal - 14 km, pînă la st.c.f. Mărăndeni -1 km, pînă la Chişinău - 142 km.

Ca „hutor pe moşie boierească" siliştea şi-a făcut prezenţa în timpul recensămîntului din 1772-1773 (Moldova în epoca feudalismului. Vol.VII. Chişinău, 1975). La început erau, de fapt, cîteva bordeie şi o stînă. Mic rămase chiar şi spre sf. sec. XIX, după ce începură să circule trenurile pe fragmentul de cale ferată Ungheni-Bălţi.

O amplă dezvoltare capătă „stîna cu cîteva bordeie" în timpul reformei agrare din 1919-1922, cînd 49 de familii de ţărani din satul Hiliuţi, aflat în bazinul rîului Camenca, primiseră aici loturi de pămînt.

Către 1940 Hiliuţii din plasa Slobozia-Bălţi devenea localitate impunătoare: avea 1.005 suflete. Sovieticii au încercat, chiar în 1940, să organizeze aici, pe baza moşiei şi conacului boieresc, o gospodărie de stat. Dar începu războiul, şi toate planurile s-au spulberat.

Spre fericirea oamenilor de aici, deportările staliniste au ocolit satul Hiliuţi, bătut crunt de soartă în anii războiului. La 1 aug. 1949 satul număra 979 de locuitori.

În Hiliuţi s-a aflat mulţi ani sediul s-zului „Răuţel", destinat să asigure gospodăriile din nordul republicii cu seminţe de înaltă calitate. În 1976 el obţinu un beneficiu de 658 mii rub. Construise avan, dînd aşezării un aspect arhitectural modern. Actualmente, în baza proprietăţii ţăranilor asupra pămîntului, aici activează mai mulţi agenţi economici.

Recensămîntul din 1979 a constatat în Hiliuţii din r-nul Făleşti 1.863 de locuitori, cel din 1989 - 1.756 de oameni, iar recensămîntul din oct. 2004 a găsit aici 2.028 de cetăţeni. în martie 1991, populaţia de aici a susţinut hotărîrea Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti de a nu participa la referendumul unional de reanimare şi păstrare a Uniunii RSS. (Tudor Ţopa, Localităţile Republicii Moldova)