Prima atestare datată în anii 1772-1773. Nota statistică (oct. 2004). R. Cerniţa. Distanţe: pînă în c-rul r-nal - 16 km, pînă la st. c. f. Unchiteşti - 4 km, pînă la Chişinău - 117 km.

Numele satului provine de la relieful locului unde este aşezat. Hîrtopul. Este o formă negativă de relief ce ia naştere datorită alunecărilor de teren şi acţiunii proceselor de eroziune sau în urma ridicărilor neotectonice ale scoarţei terestre. Are o configuraţie de amfiteatru, pante abrupte, cu corpuri mari de alunecări vechi de teren pe ele. În Republica Moldova sunt destule hîrtoape, şi nu e întîmplător că acest nume îl poartă 10 sate.

Satul aşezat pe stînga pîrîului Cerniţa, afluent al Răutului, mai jos de localitatea Coşerniţa, între dealuri cu o înălţime de 273-324 m deasupra nivelului mării. Prin faţa satului se aşterne curba liniei de cale ferată cu un pod arcuit. În preajma Hîrtopului se află 3 gări - Ţîra, Rogojeni şi Unchitesti.

Alături, lîngă fabrica veche de spirt, o răspîntie de şosele poartă călătorii în trei direcţii: spre Ghindeşti (la vest), Cuhureşti (la est) şi spre Coşerniţa (la nord). În valea Hîrtopului arheologii au scos la suprafaţă obiecte meşterite de mîna omului acum circa 14.000 de ani, în perioada epocii de piatră. Iar 40-45 de secole în urmă, pe vatra unui sătuc de aici pîlpîiau ruguri între căsuţe de lemn, încălzind cetele de viteji reîntorşi de la vînătoarea de animale.

Unii cercetători afirmă că satul Hîrtop ar fi atestat documentar la 20 aug. 1588, atunci cînd Petru Şchiopul, domn al Moldovei, îi întăreşte lui Andrei, hatman, satul Zăvădinele, care se afla pe unde e situat astăzi or. Alexăndreni.

E adevărat, în cartea domnească de la acea dată, indicîndu-se hotarele moşiei Zăvădeni, se arată un hîrtop, dar acesta se află pe dreapta Răutului, prea departe de actualul sat Hîrtop, situat în valea pirîului Ciorniţa. Putem spune cu certitudine că satul Hîrtop este atestat documentar în cadrul recensămîntului din 1772-73, avînd atunci 30 de case locuite şi 2 goale, 2 feţe bisericeşti, 21 de moldoveni, 2 văduve, moşia aparţinînd agăi Ramadan.

În 1803 moşia era stăpînită de spătarul Ioniţă Roset, 31 de băştinaşi plătind bir în sumă de 1.416 lei pe an, bani grei pe acele timpuri. Administraţia rusă de după ocuparea Basarabiei în 1812 a păstrat iniţial ţinuturile, împărţindu-le în ocoale. În 1817 s. Hîrtop se afla în ocolul Câmpului de Jos al ţinutului Soroca, era un sat cu bunăstare medie. Aici erau 2 preoţi, un dascăl, un paracliser, un mazil, un ruptaş, 55 de gospodari din pătura de jos, 9 burlaci. Moşia aparţinea postelnicului Frunzăti şi avea 40 fălci silişte, 100 fălci fînaţ, 160 fălci loc de arat, 100 fălci imaş, 2 mori pe pîrîul Ciorniţei.

Pe la mijlocul anilor cincizeci ai sec. XIX, satul avea 212 locuitori, 208 dintre ei fiind moldoveni.
În 1859 se întocmeşte o listă a tuturor localităţilor din Imperiul Rus. Hîrtopul e atestat ca un sat posesoral, situat lîngă pîrîul Ciorniţa, avînd 43 de case, 145 de bărbaţi şi 124 de femei, o biserică ortodoxă. În 1867 Hîrtopul şi Unchiteştii formau o moşie a boierului Semigradov ce însuma 4.401 desetine.

Statisticianul Alexandr Egunov ne oferă următoarele date: în 1870 Hîrtopul avea 53 de case, 159 de bărbaţi şi 114 femei. Peste 5 ani, în 1875, satul întrunea 59 de gospodării, 145 de bărbaţi şi 102 femei. În 1882 răzeşii din Hîrtop stăpîneau 459 des. de pămînt, boierii - 898 des. Aşezarea creştea încet, înfruntînd anii secetoşi şi epidemiile masive.

Hîrtopul din volostea Văscăuţi aduna pe vatra sa în 1890 doar 65 de familii. Prin anul 1895 pe teritoriul satului a fost construită o fabrică de spirt. În 1898 biserica „Naşterea Maicii Domnului" s-a rezidit din piatră. În 1905, în sat erau 40 de copii de vîrstă şcolară, dar şcoală încă nu era.

Revoluţiile ruse din 1917 n-au influenţat viaţa acestui sat. După reunirea Basarabiei cu România, în cadrul reformei agrare, 120 de locuitori ai satului au primit 335 ha de pămînt din cel expropriat de la moşieri (Cardaş, 93). Către 1923, în sat erau 150 de case, 784 de locuitori, o gospodărie boierească (o casă locuită), o şcoală primară mixtă, biserică, poştă rurală, primărie, 4 cîrciumi.

Administraţia sovietică, la 10 noiem. 1940, a inregistrat în s. Hîrtop 949 de locuitori, dintre care 880 de moldoveni, 40 de ruşi, restul - nemţi. Tot atunci germanii au părăsit cele 9 curţi şi 90 ha de pământ şi s-au evacuat în patrie. În perioada sovietică şi satul Hîrtop a fost supus represiunilor staliniste, a suferit de foamete, boli.

La 27 august 1991 sătenii au aprobat declaraţia de independenţă a R.M. A fost reparată si funcţionează biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului". (Vasile Trofăilă, Tudor Ţopa, Localităţile Republicii Moldova)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment