Atestat în 1774. Notă statistică (noiem. 2006). Distanţe: pînă la c-rul comunal - 2 km, pînă la c-rul r-nal - 20 km, pînă la Chişinău - 45 km. Gospodării - 460.

Mai întîi a apărut aici schitul de maici. Stareţă a fost maica Anastasia. Revista „Arhivele Basarabiei" în nr. 2 din 1935 publică o informaţie precum că bătrîna monahine Anastasia Guţoaie, care a fost stareţă a acestui schit vreme de 36 de ani, în 1814 avînd vîrsta de 80 de ani, i se adresează mitropolitului Gavriil, informîndu-l că vor fi 40 de ani, de cînd a venit aici, şi „din înseşi ostenelile ei a prefăcut schitul de iznoavă, împodobind biserica cu toate cele trebuincioase".

Pînă aici mai avem cîteva ştiri despre acest schit şi referitor la stareţa lui. Astfel, aflăm că anume ea le-a primit în schit pe viitoarele monahine Isidora şi Eudochia, apoi şi pe altele, de asemenea, că în 1809 Consistoria Mitropoliei dă poruncă privind desfiinţarea schitului de la Hîrtop şi trecerea maicilor la schitul Hirova, iar biserica de lemn cu hramul „Sf. Nicolae", ridicată în 1808, rămînînd să fie "de mir", fiind rînduit s-o deschidă din nou preotul Feodor.

Dar acestea erau problemele schitului şi ale mitropoliei, pe noi ne interesează prima atestare documentară a satului, pe care o depistăm din informaţia stareţei Anastasia, care ne sugerează că în 1774 schitul de la Hîrtop deja exista. Iar dacă e numit Hîrtopul, înseamnă că exista şi sătucul. Cu regret, de o altă informaţie, poate mai timpurie, poate mai exactă, nu dispunem. În continuare găsim satul denumit şi Hîrtop Mic, şi Hîrtop Schit, şi Hîrtopel.

Documentele de arhivă ne arată că acesta era un sat răzeşesc, dar între răzeşi se derulau nişte vrajbe, care s-au prelungit mulţi ani la rînd şi din care cauză, probabil, a fost desfiinţat şi schitul. Se împricinase cu ei fostul agă Constantin Roset, care insista să-şi despărţească hotarul moşiei sale, tăind din cea a răzeşilor, cu toate că aceştia aveau carte de la domnitorul Grigore Al. Ghica.

În iunie 1836, satul avea 19 curţi cu 155 de suflete. Mai tărziu multe informaţii cuprind Hîrtopul Mic şi Hîrtopul Mare împreună, moşia cărora aparţinea mai multor proprietari şi răzeşi, cele mai mari suprafeţe aparţinînd boierului Cotruţă.

Epidemiile de holeră din 1866 şi 1872 nu ocolesc nici acest sat, băgînd în pămînt mulţi oameni. Mai apoi, în 1875, dă şi o ciumă cruntă în vite. Locuitorii satului cultivă tutun, se ocupă cu albinăritul, care le aduc un venit bun. În 1875, satul avea 182 de case cu 999 de suflete.

Ultimii ani ai sec. XIX sînt marcaţi cu un şir de secete cumplite, care îi bagă pe plugari în mari datorii. În 1900, se vede, funcţiona în sat şi o şcoală parohială, deoarece i se aduc mulţumiri preotului Dumitru Popescu pentru sîrguinţa de care dădea dovadă, iar în 1902 e nominalizat şi învăţătorul Andrei Voitovschi. Biserica are un cor bun.

În 1903 în această şcoală învăţau 52 de copii. În 1904 satul avea deja 207 case cu 1.040 de locuitori. În preajma războiului număra deja 1.506 locuitori. Războiul însă face multe victime umane şi în Hîrtopul Mic.

În 1949 satul număra 2.310 locuitori, în 1979 - 1.761 de locuitori, în 1989 - 1.446 de locuitori, în oct. 2004 - 1.417 locuitori. (Victor Ladaniuc, Localităţile Republicii Moldova)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment