Atestat în 1770. Notă statistică (2006). Coordonate geografice -46°16' lat. N, 28°31' long. E.  Suprafaţa - 16 kmp. Distanţe- 5 km până la Cantemir, 130 km până la Chişinău. Staţie de c.f. la Cania-Prut (3 km).

Sat situat în partea de sud-vest a zonei naturale Colinele Tigheciului, de stînga rîului Tigheci, la cotitura acestuia înainte de vărsarea lui în Prut. Dealul dinspre sud, pe pantele căruia este aşezat satul, culminează cu creste şi podişuri şi cu înălţimi între 115-150 m deasupra nivelului mării. Locul de confluenţă a Tigheciului cu Prutul este notat pe hărţile topografice actuale cu cifrele ce indică cota apelor în acest loc - 13 şi 14 m.

Terenurile agricole din preajma localităţii reprezintă cîmpuri de semănături de toamnă şi de primăvară, plantaţii de vii şi livezi, locuri de păşune şi finaţ. Unele vîlcele şi hîrtoape sînt acoperite de crînguri şi huceaguri. Moşia satului are hotare comune cu cele ale aşezărilor din vecinătate: Cania, Cîrpeşti, Popovca (Popeşti), Lingura, Hîrtop, Ţiganca, Stoianovca (Stoieneşti).

Este un sat întemeiat pe moşia proprietarului Iepureanu, care deţinea pe vremuri moşii şi de dreapta Prutului, în părţile comunei Epureni din jud. Vaslui. Pe hărţile de la sfîrşitul sec. XVIII şi începutul sec. XIX localitatea este trecută fără nume. O hartă din 1770/1774 fixează în vecinătatea ei un cătun cu nume tătăresc - Kuktur Mursa. În 1812-1917 localitatea se află sub regimul ţarist. Abia în 1861 satul apare menţionat cu numele Iepureni, avînd 100 de case şi 11 familii de ţărani.

Recensămîntul din 1878 indică pentru satul Iepureni din jud. Ismail 280 de locuitori, moşia cu suprafaţa de 6775 desetine de pămînt, 15 cai, 90 de vite cornute mari, 400 de oi, o cîrciumă. Un alt recensămînt, de la 1897, înregistrează aici 499 de locuitori.

Despre acest sat Zamfir Arbore, în cunoscutul său "Dicţionar geografic al Basarabiei" (1904), consemnează: "Epureni, sat în jud. Ismail, aşezat în Valea Tigheciului, unde piriul se îndreaptă brusc spre gura sa la vest. La est de sat se află o movilă numită Mojila Tior. Are 123 de case, cu o populaţie de 897 de suflete de ţărani români; 102 cai, 294 vite mari". În 1918-1940 satul este condus de administraţia românească.

La reforma agrară din 1918-1924, efectuată de Instituţia română "Casa Noastră", 124 de familii, fără sau cu puţin pămînt, au fost împroprietărite cu 6 ha de pămînt fiecare, suprafaţa totală de pămînt de împroprietărire fiind de 634 ha 4.500 metri pătraţi.

"Dicţionarul statistic al Basarabiei" de la 1923 ne informează asupra localităţii: Iepureni, sat în jud. Cahul, 136 de case, 860 de locuitori, şcoală primară, poştă rurală, primărie în satul Ţiganca. La 1930, satul Iepureni din jud. Cahul, plasa Cantemir, avea 734 de locuitori, dintre care 719 români, 3 greci, 2 evrei, 2 găgăuzi, 1 rus. În 1937 găsim satul Iepureni în componenţa comunei Cania, jud. Cahul, avînd împreună cu localitatea Porumbeştii din vecinătate 2.345 de locuitori români, gară de c.f., 3 şcoli, 5 prăvălii, o cîrciumă, depozite de cereale, proprietarii mai înstăriţi şi locuitorii de rînd ai satului posedînd 4.290 ha de pămînt.

Satul şi locuitorii lui au cunoscut şi vremuri grele, anii 1940-1941 - ocupaţia sovietică, anii cumplitului război din 1941-1945, epidemiile de boli infecţioase de după război, seceta şi foametea din 1946-1947, colectivizarea forţată, represiunile şi deportările. Bărbaţii căzuţi pe cîmpul de luptă se află într-o listă comună cu acei din Cania.

Pierderile materiale se recuperează greu, rănile se lecuiesc anevoie. A trebuit să treacă ani şi ani, pentru ca oamenii să-şi revină din coşmar, sa-şi recapete o viaţă normală. Despre acestea aflăm cîte ceva din statisticile ulterioare: 730 loc. (328 bărbaţi şi 402 femei) în 1959; 895 loc. (417 bărbaţi şi 478 femei) în 1970; 887 loc. în 1979; 2 brigăzi (de cîmp şi de construcţie) ale k-zului "Pravda" din Cania, club, bibliotecă, grădiniţă de copii, magazine în 1987; 844 loc. în 1989; 425 gospodării individuale, 1318 loc. (528 de bărbaţi şi 790 de femei), dintre care 1306 români, 10 ruşi, 2 găgăuzi, k-zul "Prut", 53 ha terenuri agricole (42 ha vii şi 11 ha livezi) în sectorul obştesc şi 84 ha de pămînt în sectorul agricol individual, ambulatoriu, casă de cultură, bibliotecă, unităţi de prestări servicii, magazin, stadion în 1994.

Onomastica. Denumirea satului are la bază numele de grup iepurenii "oamenii de pe moşia (sau din satul) lui Iepureanul (sau Iepure)". Formaţia apelativă iepurenii reprezintă o formă de plural a antrop. Iepureanu, în timp ce formaţia onimică Iepureni ar fi derivat cu suf. - eni de la antrop. Iepure. Mai degrabă însă toponimul basarabean Iepureni ar putea fi un nume topic transplantat la noi, dat fiind că iniţial ar fi vorba de existenţa unei moşii cu nume comune, provenite de la un proprietar Iepureanu (eventaul Iepure). (Anatol Eremia, Localităţile Republicii Moldova)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment