Întemeiat în 1906-1910 cu denumirea Crihana Nouă. Notă statistică (2006). Coordonate geografice - 45°52' lat. nordică, 28°18' long. estică. Distanţe: 11 km pînă la Cahu1,14 km pînă la st. c. f. Cahul, 185 km pînă la Chişinău. Suprafaţa – 18,3 kmp. Gospodării individuale - 350. Populaţia - 860 de locuitori.
Ambulatoriu, farmacie, şcoală medie, grădiniţă de copii, casă de cultură, bibliotecă, muzeu, oficiu poştal, unităţi de prestări servicii, magazine. Din componenta comunei fac parte satele Hutulu şi Ursoaia.
Localitatea este situată în partea centrală a Cîmpiei Cahulului, pe valea rîului Cahul, de o parte şi de alta a traseului Cahul - Vulcăneşti. Pe teritoriul comunei în valea rîului Cahul se deschid, de o parte şi de alta, văile rîuleţelor Maranda (de dreapta) şi Cioriţa (de stînga). Mai la sud, de stînga, în Cahul îşi varsă apele rîuleţul Ursoaia.
Văile sînt relativ întinse şi adînci, cuprinzînd între ele culmi colinare cu înălţimi între 180-210 m de-asupra nivelului mării. Cîmpuri cu semănături de toamnă şi de primăvară, plantaţii de vii şi livezi, mici crînguri dosite prin zăvoaie şi hîrtoape, locuri de păşune şi finaţ - aceste privelişti ţi se deschid în faţă, coborînd spre sat de pe dealul Cahulului, unul din cele mai înalte dealuri din împrejurime.
Satul nu-i tocmai atît de vechi, să aibă la vre-o 100 de ani. Aici s-au aşezat de la început cîteva familii de ţărani români şi ucraineni, care cumpăraseră pămînt de la un proprietar local. Apoi s-au alăturat acestora şi alte familii de plugari, care, împreună, casă cu casă, gospodărie cu gospodărie, în cîţiva ani au format un sat. Iniţial satul a fost denumit Crihana Nouă, după localitatea din vecinătate Crihana, care, pentru o simetrie onimică, a fost redenumită Crihana Veche. Tocmai mai tîrziu de acum, în anul 1957, satul a fost redenumit Lebedenco, acest nume fiind la origine un toponim comemorativ.
Satul acesta e relativ nou, însă locul lui de aşezare a servit ca vatră pentru alte sate mai vechi. Pe teritoriul localităţii şi pe cîmpurile din împrejurime se găsesc urme de aşezări omeneşti din evul mediu şi din epocile anterioare.
Drept dovadă sînt vestigiile arheologice descoperite aici în ultimii ani: fragmente de vase din lut ars, obiecte de uz casnic, vîrfuri de suliţe şi săgeţi, monede etc. Probe concludente, după cum afirmă reputatul arheolog Ion Hâncu, servesc şi cele 6 movile funerare din preajma satului, înălţate cu multe secole în urmă.
Prima menţiune documentară referitoare la satul Crihana Nouă o avem din anul 1913, prin care se confirmă existenţa satului deja format. Apoi urmează atestările cartografice din anii 1918, 1920, 1935, prin care se justifică poziţia sa geografică şi statutul de unitate administrativ-teritorială: Crihana Nouă, sat in jud. Cahul, com. Pelinei-Moldoveni.
La reforma agrară din 1918-1924 cele 126 de familii din sat, fără sau cu puţin pămînt, au fost împroprietărite cu cîte 6 ha, suprafaţa totală a pămînturilor de împroprietărire fiind de 556 ha. O statistică din anul 1925 indică pentru Crihana Nouă 686 de locuitori, şcoală primară, biserică evanghelică, cîteva ateliere de croitorie şi cizmărie, de fierărie şi lemnărie, 3 prăvălii; agricultori înstăriţi: Z. Gaură cu 33 ha, V. Stepanciuc cu 33 ha, A. Strepco cu 32 ha, V. Zaharcenco cu 55 ha. de pămînt.
Conform recensămîntului din 1930, satul Crihana Nouă din jud. Cahul, plasa Ioan Voievod, avea 764 de locuitori, dintre care 747 ucraineni şi ruşi, 13 români, 2 germani, 1 bulgar şi 1 grec. Atrocităţile vremurilor grele n-au ocolit satul şi oamenii din sat. Războiul, bolile infecţioase, seceta, foametea, represiunile, deportările, colectivizarea forţată şi nechibzuită i-au năpăstuit şi i-au umilit pe crihăneni, ca, de altfel, şi pe întreaga locuitorime basarabeană, dar nu i-au înfrînt, au rezistat şi
s-au ridicat.
În prezent pe teritoriul comunei activează 10 agenţi economici, 8 întreprinderi de prestări servicii. Funcţionează Şcoala medie "N. F. Lebedenko".
Onomastica. Denumirea satului reprezintă la origine un toponim comemorativ, prin care vechiul nume al localităţii Crihana Nouă, la 8 iunie 1957, a fost substituit de autorităţile sovietice cu actuala denumire Lebedenco, pentru simplul motiv că aici şi-a petrecut cîţiva ani de copilărie Nikita Fiodorovici Lebedenco (1889-1956), general-locotenent al Armatei Sovietice, Erou al URSS.
Vechea denumire Crihana Nouă, prin forma şi semnificaţia sa onimică, corespundea perfect de bine tradiţiilor toponimice autohtone, dar pînă în prezent, în detrimentul opiniei majorităţii locuitorilor, nu s-a reuşit să se revină la denumirea tradiţională a localităţii. (Anatol Eremia, Localităţile Republicii Moldova)