Atestat la 24 apr. 1520. Notă statistică (1 ian. 2006). R. Prut. Distanţe: pînă la c-rul comunal - 3 km, pînă la c-rul r-nal - 21 km, pînă la st. c. f. Stolniceni - 12 km, pînă la Chişinău - 147 km. Gospodării - 123. Populaţia - 385 de oameni. Apţi de muncă - 221. Biserica „Sf. Arh. Mihail şi Gavriil" (1813). Suprafata moşiei - 681 ha. Şcoală primară, bibliotecă, cămin cultural, magazin mixt.

Mai la nord de Horeşti, înşirat de-a lungul unui drumeag, ce duce spre Valea Rusului şi Pruteni, şi al unei vâlcele cu un mic heleşteu înspre Bocşa, sătucul Lucăceni îşi deapănă soarta cu speranţa unei zile mai bune de mâine. De cealaltă parte a Prutului îi fac semne cu mâna satele româneşti Lunca Prutului şi Trifeşti.

O primă denumire a satului a fost Iugani, iar alta - Alexăndreni, apoi şi Iugani-Lucăceni. Cu această denumire, Iugani, îl găsim atesat în culegerea de Documente privind istoria României. Veacul XVI. A. Moldova. Apoi, cu denumirile menţionate, îl atestă, cu 23 mai 1546, mai multe surse documentare, incl. şi unele fonduri de arhivă. În 1568 siliştea aparţinea Mănăstirii Voroneţ.

Apoi găsim în Analele Academiei Române (seria 2, vol. 35) că Tomşa Voievod îi dă diacului Avram din Lucăceni şi surorii sale Axania, fiilor Zamfirei, nepoţilor Hînchiţei satele Noua-Suliţă, Rosuleni şi trei părţi din Lucăceni. În continuare, în 1644, îl pomeneşte şi domnitorul Vasile Lupu, când îi trimite pe Racoviţă Cehan şi pe Matiaş Sturza să hotărnicească „s. Iuganii de pe Prut".

După aceasta intervine o tăcere de vreo 7 decenii, ca abia după această tăcere, pe 18 febr. 1710, să-l descoperim iar într-un document basarabean din colecţia lui L. Boga. E vorba de Gavril din Lucaceanca, care îi dăruieşte preotului Ion o livadă cu meri şi perjari, martori la afacere fiind Miron Donici, Grigoraş sin Buzu, diaconul Vasilie, dascălul Constantin, monahul Leontie ş. a.

Pe la sf. deceniului al 7-lea al sec. XVIII s-a dus vestea despre un dascăl bun şi foarte cucernic pe nume Ioan din s. Măgurele, dar nu toţi ştiau că acesta era un evreu din Lucăceni, care a trecut „din legea evreiască în cea pravoslavnică”. Iată că se mai întîmplau şi astfel de lucruri.

În 1803 Iuganii din ocolul Turiei aveau 18 birnici, care îi aparţineau lui Dumitru Banaru. Acesta mai dispunea aici şi de o bucată bună de pădure. În 1812-1813 satul îşi înalţă o bisericuţă de lemn.

Moşier mare era Radu Manolache, căminar în Iaşi. El mai avea aici şi un iezer cu peşte, o moară şi 32 de gospodării ţărăneşti. De multe ori sătucului i se mai zice Alexăndreni pe Prut, mai ales, în documentele de l. rusă. De fapt, Alexăndrenii, Lucăcenii şi Iuganii erau nişte silişti mici aproape că lipite una de alta.

Bănăreştii mult timp au hălăduit pe aici. Ţăranii trăiau greu, dar trăiau. Iată, însă, ca vine un alt moşier, Bantoş, om rău din fire, după cum se vede, şi distruge mica silişte Lucăceni, iar locul ei l-a arat. Ţăranii s-au împrăştiat care şi încotro: l4 s-au instalat la Iurgani, 6 - la Izvoare, 4- în Gherman, 2- în Albineţ ş. a. m. d., dar ei întotdeauna erau gata să se întoarcă pe vetrele vechi. Ştabs-căpitanul Alexandru Banaru are în Alexăndreni 9 familii de ţigani şerbi (15 bărbaţi şi 14 femei), care, deşi o duceau şi ei destul de greu, în sinea lor se bucurau că nu se află în stăpînirea lui Bantoş. Ocina trece mai apoi în stăpînirea totală a ştabs-căpitanului în retragere.

Încetul cu încetul Lucăcenii renasc. În 1870 ei aveau deja 19 case cu 153 de suflete (77 de bărbaţi şi 76 de femei), care aveau 10 cai, 120 de vaci şi 170 de oi. În genere trăiau greu, iar în 1872 mai au de înfruntat şi o epidemie cruntă de holeră. Când scapă de ea, ţăranii sunt nevoiţi să ceară ceva pîine pentru hrană şi seminţe. În 1875 satul avea deja 26 de case cu 106 bărbaţi şi 99 de femei. Starea lor materială aproape că nu se schimbă. Satul avea şi o moară cu tracţiune de cai. Toţi ţăranii din Lucăceni stăpâneau 488 des. de pământ, iar comerciantul Moisei Bernştein - 745 des. şi încă 30 des. de pădure. Dar şi aceste suprafeţe ţărăneşti se micşorează mereu.

În 1904 Lucăcenii cu 46 de case se contopesc definitiv cu Alexăndrenii cu 20 de case, dar în sursele oficiale localitatea e numită ba Lucăceni, ba Alexăndreni. Din 1923, însă, o întîlnim numai cu denumirea Lucăceni, dispăruţi fiind şi Iuganii. În acel an satul avea 72 de case cu 197 de locuitori, iar în 1933 - 245 de locuitori.

Când vin ruşii din nou în 1940, presa locală începe să scrie doar despre pâinea ce trebuie să fie măturată şi predată statului, despre k-zul „Frunze”, despre moldovenii, care se mută cu traiul în munţii Altai şi în Kazahstan. În 1949 satul avea 455 de locuitori. Următoarele recensămînturi, din 1979 şi 1989, înregistrează în liste 527 de oameni şi, respectiv, 376 de oameni. Satul descreşte în continuare. (Vladimir Nicu, Localitatile Republicii Moldova)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment