Întemeiat în 1932. Notă statistică (noiem. 2007). Distanţe: pînă la c-rul comunal - 1 km, pînă la c-rul r-nal - 19 km, pînă la Chişinău - 25 km.
Localitatea e situată pe panta Dealului Mărdăreucăi, vis-a-vis de s. Boşcana, despărţindu-l de el artera automobilistică Chişinău-Criuleni, r. Ichel şi un şes de vreo 250 m lăţime de pe malul drept al acestui rîuleţ, la 19 km sud-est de c-rul r-nal şi 25 km de gara feroviară Chişinău. La vreo 700 m mai la sud de Mărdăreuca, în aceeaşi linie de deal, e situat un orăşel de vile şi sistemul de purificare a apei pompate din fluviul Nistru, lîngă s. Coşerniţa, prin apeductul Vadul lui Vodă-Chişinău, iar la vreo 500 m mai la nord, tot în aceeaşi linie de deal, s. Mărdăreuca se împreunează cu s. Chetroasa.
Satul a fost întemeiat în 1932 de familia ţăranului Ion Mardare, venită încoace din s. Oniţcani. În acelaşi an, cu permisiunea administraţiei locale, au mai apărut vreo zece case, înălţate de familii de ţărani din s. Boşcana, Chetroasa, Coşerniţa, Oniţcani, noua aşezare umană fiind îndată luată în subordinea administrativă a primăriei Boşcana cu denumirea Mărdăreuca, în mod automat dîndu-se acelaşi nume şi dealului, pe panta căruia se situase sătucul - Dealul Mărdăreucăi. Lîngă acest deal se întinde Valea Cînepei, iar în vecinătatea nemijlocită, mai la sud, se află Dealul şi Valea Blajiei.
În anul atestării sale Mărdăreuca avea mai mult de 40 de locuitori, iar în 1940 - aproximativ 120 de locuitori. În cel de-al doilea război mondial din s. Mărdăreuca au fost mobilizaţi 15 bărbaţi tineri, dar la vatră s-au întors numai 11. La 9 mai 1998 în s. Mărdăreuca mai erau în viaţă 3 participanţi la sîngerosul război. Pe un monument din s. Boşcana, alături de alte nume din acest sat şi din Coşerniţa, sînt înscrişi şi cei patru ostaşi din Mărdăreuca.
Satul, însă, nu-şi vindecase rănile de pe urma războiului şi asupra lui se abate straşnica foamete din 1946-1947, cauzată atît de seceta din vara a. 1946, cît şi de forţele negre ale dictaturii staliniste. Foametea a băgat în pămînt încă vreo 10 cetăţeni ai micului sătuc.
Deportările puse în funcţiune de noul regim comunist, din fericire trec pe alături, dar cele cîteva mici gospodării ţărăneşti au fost impuse cu forţa să se întrunească, împreună cu cele din Boşcana, în k-zul „Puti k kommunizmu" (,,Calea spre comunism"), căruia, mai apoi, la 1960, din considerente necunoscute, i s-a schimbat denumirea în ,,Nistru".
La înc. anilor şaptezeci k-zul a fost reorganizat în s-zul „Boşcana", gospodăria specializîndu-se în temei în cultura cerealelor, viticultură, creşterea animalelor, tutunărit. Cu toate că avea de înfruntat multe greutăţi, s. Mărdăreuca creştea, înregistrînd în 1969 cca 330, iar în 1998, în 220 de case, 750 de locuitori. La 1 oct. 1998 localitatea avea 200 de pensionari.
După componenţa naţională 99,6 la sută din numărul total al populaţiei sînt români. Cea mai mare parte a băştinaşilor apţi de muncă, împreună cu plugarii din s. Boşcana, la 1 oct. 1998 muncesc în cadrul a şase formaţiuni agricole: „Crenguţa" , „Pluguşorul", „Spicul", „Orlinea" , „Ionatan" şi gospodăriile ţărăneşti întrunite. Preocupările lor principale sînt agricultura, pomicultura, viticultura, legumicultura.
Doi tineri din s. Mărdăreuca au participat la operaţiile militare din Afganistan, provocat de regimul totalitarist local şi susţinut cu mari sacrificii de regimul totalitarist sovietic.
În 1992 alţi 3 tineri din Mărdăreuca au luptat pentru menţinerea independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în conflictul armat de pe Nistru.
Copiii de vîrstă preşcolară frecventează grădiniţa de copii, iar elevii - şcoala medie din s. Boşcana. Mărdăreuca dispune de un punct medical, de la care se face şi legătura telefonică cu primăria comunei Boşcana şi c-rul r-nal Criuleni. Problemele locale administrative se rezolvă la primăria comunei Boşcana. De mica biografie a acestui sătuc la înc. sec. XXI a încercat să se ocupe istoricul Ion Moisei, dar de atunci multe s-au schimbat. (Vladimir Nicu, Localităţile Republicii Moldova)