Atestat la 14 oct. 1490 cu denumirea Răzoaia. Notă statistică (1 aug. 2007). R. Prut şi Gîrla Mare. Distanţe: pînă la c-rul r-nal - 18 km, pînă la st. c. f. Petreşti - 5 km, pînă la Chişinău - 124 km. Gospodării - 260, populaţia - 484 de locuitori. SRL „Gîrla Mare". Biserică, gimnaziu, cămin cultural, bibliotecă, oficiu poştal, un magazin cu mărfuri industriale şi alimentare. În raza comunei mai intră un sat (Petreşti) şi un cătun (Petreşti loc. c. f.) cu o populaţie comună de peste 4.400 de locuitori.
Localitate tihnită, îmbrăţişată din 3 părţi de rîul Prut, aşezată pe partea stîngă a şoselei Ungheni-Sculeni, vizavi de localităţile româneşti Medeleni şi Petreşti. Pe moşia satului, cu cîmpii întinse şi mănoase, se conturează clar 4 movile funerare străvechi. Localitatea cuprinde 2 vetre strămoşeşti - Răzoaia (toponim provenit din "răzeşi") şi Medeleni, unite cu un singur cimitir, dar avînd 2 hramuri - "Sf. Ilie" şi "Duminica Mare". Satul Medeleni e unical şi prin aceea că îşi pomeneşte morţii nu la Paştele Blajinilor, ci la Duminica Mare.
Siliştea a fost menţionată în scris la 14 oct. 1490 într-un hrisov de pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare. (Catalogul documentelor moldoveneşti din arhiva centrală a statului. Vol. 1. Bucureşti, 1957). Două aşezări cu acelaşi toponim, despărţite aproape două veacuri de frontiera pusă pe Prut, şi-au risipit documentele prin arhive, încît astăzi e greu să dai de urma lor. Multe cărţi domneşti preţioase au fost arse de turci şi tătari, nimicite în pălălaia războiului al doilea mondial.
La înc. sec. trecut Zamfir Arbore scria în Dicţionarul geografic al Basarabiei: „Răzoaia, sătuc în jud. Bălţi, aşezat pe malul Prutului, între satele Blindeşti şi Gura Gârlei-Mari. Face parte din volostea Sculeni. Are 14 căsuţe de ţărani români. Ţăranii posedă pămînt de împroprietărire 98 desetine. D-l Uscatu are aici o moşioară de 262 desetine."
În 1933 şcoala din Medeleni de pe malul stîng al Prutului, avîndu-i în calitate de învăţători pe Zoiţa Filipescu şi Ion Zaborilă, aduna în bănci 102 din cei 186 de copii în vîrstă de 5-16 ani.
Avînd în sat un pichet de grăniceri, instalat de sovietici în 1940, Medelenii au devenit tir de artilerie chiar din primele clipe de război, în dimineaţa zilei de 22 iunie 1941. Două săptămîni pe sectorul Sculeni-Petreşti-Ungheni s-au dat lupte sîngeroase, au fost striviţi de tancuri, schije şi gloanţe mii de ostaşi din ambele tabere învrăjbite. După 3 ani de bătălii înverşunate, frontul făcu cale întoarsă de la Volga şi la 30 martie 1944 a pus iarăşi stăpînire pe Petreşti şi Medeleni.
K-zul înfiripat anevoios aici multă vreme se afla împotmolit în datorii. În 1972 s-a organizat în sat gospodăria de stat „Medeleni", cu un grandios complex zootehnic de creştere a vitelor de prăsilă. Se amenajă localitatea, populaţia crescu în 1973 la cifra de 779 de suflete. Acum, ca şi pretutindeni, ţăranii împroprietăriţi cu pămînt şi descătuşaţi de birocraţia sovietică îşi făuresc averea şi viitorul rîvnit. (Tudor Ţopa, Localităţile Republicii Moldova)