Atestat la 14 aug. 1432. Notă statistică (noiem. 2007). R. Medvedca. Distanţe: pînă la c-rul r-nal - 25 km, pînă la st. c. f. Medveja - 3 km, pînă la Chişinău - 270 km. Gospodării - 720. Populaţia - 1.525 de oameni. Pensionari - 521. Fondul finciar - 2.453 ha. Biserica „Înălţarea Domnului".

Amu, cică, a fost odată... Aşa încep frumoasele basme moldoveneşti. Aşa, probabil, ar începe şi legenda Medvejei. Oamenii bătrîni spun că pădurea de lîngă Lipcani în vremuri cărunte era mare-mare, cică, ocupa tot acest ţinut, dar atît de mare că într-însa huzureau de bine pînă şi urşii.

În zilele noastre în sat locuiesc cu preponderenţă ucrainenii şi ei susţin că satul i-a luat denumirea de la acei urşi (de la ucrainescul medvidi). Alţii zic că denumirea provine de la numele moşierului Medvedev, care era pan, din polonezi. Pînă azi se mai păstrează aici un toponim Panskaia Storona (Partea Panului).

Nici prima, nici cea de-a doua legendă nu au un suport temeinic, deoarece există un document istoric domnesc, de danie, semnat pe 1 aug. 1432, prin care Ilie Voievod îi dăruieşte boierului său Isaia mai multe sate, printre care figurează şi Medveja. La început aici au trăit români, lucru demonstrat şi de multe toponime locale: Lîngă Odaie, Burtosul, Planul Popii ş. a. Drept că mai tîrziu apar şi Movila lui Saviţchi, Cîmpul lui Sprujinschi, Panskaia Storona, Kazionnaia Storona (Partea de Stat). De aceea mai cu adevăr ar fi versiunea preluării denumirii satului de la pîrîiaşul Medvedca, o vînă mică de apă de 20 km lungime, care porneşte de la frontiera cu Ucraina şi se varsă în Prut, căci, clar lucru, nu poate fi mai vechi satul decît acest pîrîiaş, care cîndva avea şi el apă mai multă.

Istoria scrisă îşi aminteşte din nou de Medveja abia în 1527-1546, care ne informează că pîrcâlabul de Hotin, pe nume Toader, avea privilegii de cumpărătură pentru cîteva părţi din acest sat de la Petru Vodă Rareş. Apoi Alexandru Voievod îi întăreşte pe 5 mai 1554 vistiernicului Mogîldea partea dinspre răsărit a s. Medveja, cumpărat cu 600 zloţi tătăreşti de la Grozava, fiica pîrcălabului Toader. Mai aflăm că Mogîldea era pan, dar el era Mogîldea, nu Medvedev.

Satul mai este pomenit şi într-un hrisov de la Petru Voievod, datat cu 24 martie 1587 ca punct de hotar pentru o altă moşie. Iar într-un ispisoc din 27 iunie 1604, de la Eremia Movilă, pentru diacul Pavel Taban se precizează: Medveja, unde a fost Oanţă. Însă cine a fost Oanţă şi unde anume nu se ştie. La 8 noiem.1616 domnitorul Radu Mihnea Ionaşcu îi întăreşte lui Ionaşcu, fiul Bilei, un sfert din s. Medveja. În fine, mai aflăm că în 1665 moşia aparţinea unor boieri din neamul Hajdeu, nişte înaintaşi ai lui Bogdan Petriceicu Haşdeu.

Secetele din ultimul deceniu al sec. XIX afectează puternic viaţa medvejenilor, care sunt nevoiţi să ia porumb şi orz cu împrumut de la zemstvă, datorie, pe care urmează s-o achite cîţiva ani la rînd. Apoi se întîmplă că chiar la sf. sec. o jumătate din ocina Medveja intră în volostea Lipcani, iar o altă jumătate în volostea Chelmeneţ.

În şcoala parohială predă religia preotul Vasile Bîhovschi, un om stăruitor şi energic, care e menţionat cu mulţumiri. Şcoală ministerială satul încă nu are, dar impozit plăteşte.

La înc. sec. XX mulţi oameni (99) suferă de tifos, de difterie (9), de rujeolă (45), de scarlatină (935). Satul avea (în 1904) 170 de case cu 1.068 de suflete. În 1908 de două ori (la 25 mai şi la 4 iulie) ploi puternice, cu grindină, pricinuiesc mari pagube ogoarelor. În 1910 satul parcă se mai lărgeşte, numără deja 186 de case, dar populaţia scade, coborînd pînă la 1.050 de locuitori.

Un nou recensămînt sovietic, cel din 1949, introduce în listele pentru s. Medveja 2.293 de locuitori, majoritatea de etnie ucraineană. Apoi recensămînturile sovietice încep să se efectueze din 10 în 10 ani. Cele din 1979 şi din 1989 găsesc în sat 2.127 de locuitori (970 de bărbaţi şi 1.157 de femei) şi, respectiv, 1.926 de locuitori (861 de bărbaţi şi 1065 de femei). Evoluţia populaţiei înregistrată în anii următori e întrucîtva pozitivă.

Astfel, în a.2000 au fost puşi în liste peste 2.100 de locuitori, care vieţuiau în peste 800 de case. Ultimul recensămînt din 5-12 oct. 2004 a găsit în Medveja iar o mare scădere a numărului populaţiei – 1.661 de locuitori, incl. 761 de bărbaţi şi 900 de femei (ucraineni – 85 la sută), faptul datorîndu-se plecării multor cetăţeni la lucru peste hotare. (Victor Ladaniuc, Localităţile Republicii Moldova)

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment