Atestat la 15 iunie 1431. Notă statistică (dec. 2007). R. Ciuhur. Distanţe: pînă la c-rul r-nal - 16 km, pînă la st. c. f. Rediul Mare - 7 km, pînă la Chişinău - 236 km. Moşia satului - 2.324 ha. Gospodării - 604. Populaţia - 1.350 de locuitori. Pensionari - 354. Agenţi economici: 3. Biserica „Sf. Arh. Mihail". Gimnaziu, casă de cultură, 2 biblioteci, c-ru de sănătate, grădiniţă de copii, oficiu poştal, stadion, monument, magazine şi baruri. Satul are 3 străzi principale, dintre care 2 sunt asfaltate.

Cam pe la mijlocul traseului    Edineţ-Ocniţa, între satele Grinăuţi-Moldova şi Dîngeni spre sud şi spre nord, dar avîndu-le de vecini şi pe Cernoleuca şi Cepeleuţi spre est şi spre vest, dăinuie în timp satul Mihălăşeni, o localitate mare, frumoasă, de buni gospodari, aşa cum se află, mai ales, în nordul Moldovei.

Acum locul căsuţelor mici, împletite din nuiele şi unse cu lut, acoperite cu jupi de secară sau grîu şi împrejmuite cu gărducene din crengi de copaci, l-au ocupat casele mari cu unul sau cu două etaje, iar uneori şi cu trei, cu beciuri largi şi pline cu de toate, şi cu acareturi cu mult mai bune decît casele de cîndva. Prin curţi - vetre de trandafiri, gheorghine şi crizanteme, limuzine, dar şi căruţe cu cai şi inventar agricol. Străzi pietruite, trotuare, linii de electricitate şi telefoane, fîntîni bine amenajate şi îngrijite.

Arheologii susţin că primii oameni s-au aşezat aici cu 6 mii de ani în urmă, ei chiar au descoperit vatra unui mare sat antic pe aceste locuri. Apoi a mai fost un sătuc cu 2.900-2.800 de ani în urmă, apoi încă două - cu 2.400-2.300 de ani în urmă, apoi încă două în era noastră, în vremea Imperiului Roman.
Satul actual e vechi şi el, e dinainte de Ştefan cel Mare.

E menţionat într-o întăritură făcută de Alexandru Voievod pentru vornicul Cupcici împreună cu alte sate, document găsit de cercetătorul M. Costăchescu. Iniţial satul purta denumirea Mihăilouţi, apoi Mihalcăuţi, Mihăilăşeni, Mihăilăşeani. Din 1812 mai era numit şi Mihalaşanî şi chiar Migalaşanî. I-a mai avut de stăpîni (pe întreaga moşie sau pe părţi de moşie) pe Simion Pilipovschi, Gheorghe Roşca, Ştefan Taban, Nicolae Corotuşco, Lupul, fiul vornicului Gavriliţă Costache.

Satul apare şi in 1669 într-o întăritură de la Gheorghe Duca Voievod, cînd Lucaci şi Laşco devin martori într-o hotărnicire de atunci, apoi, ca punct de hotar, şi in 1670 într-o carte de judecată a aceluiaşi domnitor Gheorghe Duca pentru s. Oncăuţi (Hincăuţi) de pe Racovăţul Sec.

Administraţia militară rusă, cu interes special, face o numărătoare a gospodăriilor şi găseşte aici 29 de gospodari (3 reuşiseră să fugă), pe care îi supune la bir în folosul armatei ruseşti. Moşier era atunci căpitanul Ion Miclescu. În 1774 aceeaşi administraţie mai face o numărătoare, dar de data aceasta găseşte numai 22 de gospodari, dintre care pe 2 îi scuteşte de bir - pe preotul Petrea şi pe dascălul Ion. Această informaţie e importantă pentru noi, deoarece ea ne sugerează ideea că satul avea deja şi o biserică, mică, probabil, dar o avea. Ea, însă, n-a stat mult, pentru că în 1804 (deja e o informaţie documentată) e ridicată o biserică nouă, de lemn.

Mai multe informaţii despre sat aflăm in 1859. Satul număra deja 102 case, în care vieţuiau 523 de suflete, incl. 279 de bărbaţi şi 244 de femei. În aceste case locuiau 109 familii de ţărani. La feciorul său Vasile, de 39 de ani, locuia Lupul Ursu, de 103 ani, cel mai vîrstnic om din Mihălăşeni.
Din tabelele natalităţii şi mortalităţii populaţiei aflăm că în 1866 s-au născut 15 copii şi au decedat 26 de oameni, iar in 1872, respectiv, 33 şi 14. Au fost cazuri şi de decesuri de holeră. În 1871 satul însuma 106 case cu 564 de locuitori în ele, incl. 296 de bărbaţi şi 268 de femei.  (Victor Ladaniuc, Vladimir Nicu, Localităţile Republicii Moldova)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment