Atestat la 18 dec. 1619. Notă statistică. Distanţe: pînă la c-rul r-nal - 42 km, pînă la st. c.f. Bucovăţ - 53 km, pînă la Chişinău - 80 km. Populaţia – 917 locuitori. Gospodării ţărăneşti particulare. Biserică în construcţie. Gimnaziu, oficiu poştal, cămin cultural, bibliotecă, punct medical, apeduct, cîteva magazine şi baruri. În raza comunei intră şi aşezarea Chetroşeni cu o populaţie de 350 de cetăţeni.

De partea dreaptă a autostrăzii internaţionale Chişinău-vama Leuşeni, în regiune de coline, podgorene, 4 km mai la sud de Şişcani, la hotarul r-nelor Hînceşti şi Nisporeni, se află această localitate numită Mireşti.

„Menţionat documentar în 1859", afirmă eronat ESM, trecîndu-se cu vederea că în trecut siliştea a mai fost numită Brăteni şi Scopoşeni, de fapt, nişte sate aşezate pe aceeaşi vatră din preajma Prutului. Deci, dăm prioritate cercetătorului Vladimir Nicu, care, în baza hrisoavelor vechi, constată că Mireştii au apărut pentru prima dată în scris la 18 dec. 1619, cînd voievodul Gaspar Graţiani a întărit preotului Evstratie o parte din ocina Brăteni cumpărată cu 20 de taleri de argint de la feciorul Lăpuşneanului.

În alte documente (din 1 febr. 1643, 23 sept. 1660, 26 oct. 1668) întîlnim nume de boieri şi răzeşi martori la hotărnicirea satelor din apropiere, precum erau Aniţa Hînculeasa, Iordache Petrache, Teodor Basanciul. La feciorii lui Macovei în 1711 au fost găsiţi cai furaţi de la tătarii din Bugeac. Domnitorul ţării i-a iertat, punîndu-i să plătească costul roibilor.

Preotul Ilie, urmaşii vornicului Iachim, Ştefan Darie, stolnicul, au făcut donaţie Episcopiei de la Huşi o parte din moşiile lor, care, începînd cu anul 1742, trecuse în posesia Mănăstirii Neamţ. Administraţia militară rusă în 1772 înregistră aici 20 de gospodari cu privilegii, printre care şi urmaşii vestitului boier Mihalcea Hîncu - Vasile, Ion şi Ioniţă Hîncu.

Vasile Hîncu mai stăpînea o parte de moşie şi în tîrgul Hînceşti, iar 32 de familii ţărăneşti, rămăseseră fără pămînt, lucrau pe moşia Mănăstirii Neamţ. Recensămîntul din 1835 găsi moşia satului împărţită în două: jumătate aparţinea Mănăstirii Neamţ, altă jumătate era averea boierului Vasile Caroiu. Axenti Oţel, un bătrîn singuratic, împlinise 95 de ani.

La 31 iulie 1854 Vasile Caroiu din Mireşti a scos de vînzare 415 des. de pămînt arabil, 471 des. de fîneaţă şi 355 des. de toloacă. Pe partea sa de moşie trăiau 25 de familii ţărăneşti. Recensămîntul din 1859 a însumat in Mireştii din Valea- Bujor 41 de case, în care gospodăreau 97 de bărbaţi şi 94 de femei.

Către a. 1870 Mănăstirea Neamţ poseda în Mireşti 886 des. de pămînt arabil şi 370 des. de pădure. Peste un an sătenii primesc „nadeluri" 515 des., pentru care urmau  să plătească anual, pînă la 9 febr. 1891, o răscumpărare de 1.287 ruble. Apoi pădurea veche de stejar a fost tăiată şi comercializată. Satul rămînea mic şi cu populaţie puţină. În 1905 la Mireşti erau 25 de copii de vîrstă şcolară dar nu aveau şcoală în sat. Unii se duceau să însuşească alfabetul la Şişcani, alţii la Bujora. La 1 ian. 1912 satul număra 96 de curţi şi 356 de locuitori.

După Marea Unire cu România din 1918, în sept. 1922, în cadrul reformei agrare, 85 de nevoiaşi au fost împroprietăriţi de administraţiile române cu 271 ha de pămînt. Deşi Mireştii aveau primărie, moară, 236 de bărbaţi şi 246 de femei, mai rămâneau încă fără şcoală.

147 de clădiri şi 604 locuitori - iată ce au găsit sovieticii în 1940 la Mireştii din r-nul Bujor. Încă nu se puteau deprinde ţăranii cu noţiunile „tovarăş", „kolhoz", „rublă” că se dezlănţui la Prut războiul.
Foametea, epidemiile, deportările au lăsat şi ele amintiri dureroase în istoria satului. Din Mireşti au fost strămutaţi forţat în reg, siberiene Omsk şi Tiumen 17 oameni.

Şi, totuşi, în comparaţie cu a. 1940, populaţia din Mireşti, spre deosebire de alte sate, a sporit vădit, la 1 aug. 1949 aici trăiau 754 de oameni. Cu timpul ei deveniră o structură a k-zului „Moldova" din Bujor. Recensămînturile oficiale din 1979 şi 1989 au consemnat în Mirceşti 855 de locuitori (406 bărbaţi, 449 de femei) şi, respectiv, 871 de locuitori (bărbaţi - 414, femei - 457). Ultimul recensămînt, din oct. 2004, a însumat aici 917 cetăţeni. Până la reforma administrativ-teritorială din 2002 Mireştii, s-au aflat în com. Bujor. (Tudor Ţopa, Localităţile Republicii Moldova)

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment