Cei buni lasă la o parte ce-i rău şi iau ce-i bun, ca vânturătoarea; pe când cei răi iau ce-i rău şi lasă ce-i bun, ca sita.(Kalidasa)
Alesul
De obicei cei mai aleşi sunt aceia pe care-i iubesc zeii. (Simonides)
Pe cei aleşi unul îi critică tare, altul îi laudă. (Theognis)
Mormântul oamenilor aleşi este întreg pământul şi nu-l arată numai inscripţia funerară din ţara lor proprie, ci şi-n ţările străine trăieşte amintirea nescrisă, în mintea fiecărui om, mai mult decât aceea de pe monument. (Thucydides)
Sfârşitul vieţii este moartea pentru toţi oamenii, chiar dacă s-ar închide cineva într-o celulă; dar cei aleşi trebuie să întreprindă mereu tot ce-i frumos, punându-şi înainte încrederea în izbândă şi să suporte cu bărbăţie ce dă zeul. (Demosthenes)
Cel care nu e abătut în restrişte, care nu se veseleşte la izbândă, care nu se teme în luptă: - rar naşte o mamă un astfel de copil, menit să fie o podoabă a celor trei lumi. (Pancatantra)
Bărbatul care-i cel mai de seamă într-o familie trebuie apărat din toate puterile. O dată cu pieirea lui piere şi familia; căci spiţele nu mai merg după ce s-a rupt butucul roţii. (Ib.)
Ce povară e prea grea pentru cei în stare s-o ducă? Ce e departe pentru cei energici? Căra ţară e străină pentru cei învăţaţi? Cine-i duşmănos faţă de acela care-i vorbeşte cu prietenie? (Ib.)
Orice epocă va da (oameni ca) Clodius, dar nu oricare va da oameni de felul (lui) Cato. (Seneca)
Mulţi simt chemaţi, dar puţini aleşi. (N.T., Matthaeus)
Ajutorul (dat pe) ascuns, cinstirea oaspelui străin, tăcerea binelui făcut, povestirea în public a binelui primit, modestia in fericire, vorbirea fără dispreţ despre alţii, - cine oare a arătat celor aleşi hrana acesta greu, ca juruinţa tăiuşului de sabie? (Bhartrhari)
Cei care nu se tulbură în nenorocire, nu sunt trufaşi in prosperitate, nu au teamă în acţiunile lor: aceia sunt tari, aceia biruie lumea. (Somadeva)
Cei aleşi, veşnic înstrăinaţi de suferinţele altora, nu iau în seamă propria lor fericire, oricât de mare ar fi; căci ei se bucură numai de binele tuturor fiinţelor. (Agni-Purana)
Oamenii aleşi care găsesc plăcere în a face servicii altora şi care (nici măcar) nu doresc (în schimb) fericirea cerească, se nasc pe pământ spre binele altora. (Vikramacarita)
Numai străinii îl consideră pe omul ales ca atare; ai săi îl cred de-o seamă cu ei. (Kusumadeva)
Şi în casele sărace cad din cer spirite divine, după cum în cele regeşti se ivesc dintre acele care ar fi mai potrivite să păzească porcii decât să domnească peste oameni. (Boccaccio)
Câţi oameni admirabili şi care au avut o minte foarte aleasă au murit fără ca să se vorbească de ei! Câţi mai trăiesc încă, despre care nu se vorbeşte şi despre care nu se va vorbi niciodată! (La Bruyere)
Din când în când apar pe suprafaţa pământului oameni minunaţi, care strălucesc prin virtutea lor şi ale căror calităţi eminente aruncă o strălucire uimitoare, la fel ca acele stele extraordinare, ale căror cauze sunt necunoscute şi despre care se ştie încă şi mai puţin ce devin după ce au dispărut: ei nu au nici strămoşi nici urmaşi; ei alcătuiesc singuri întreaga lor rasă. (Ib.)
Totuşi, el se va sui şi îşi va urma calea-i depărtată dincolo de hotarele unui destin vulgar: departe sub cel Bun - dar mult deasupra celui Mare. (Gray, Progress)
Alianta
(Aceasta) s-a întâmplat in nişte împrejurări în care oamenii, pornind împotriva duşmanilor lor, nu ţin seamă de nimic decât de victorie. Atunci ei consideră ca prieten pe acela care-i ajută, chiar dacă mai înainte era duşman, şi ca duşman pe acela care le stă împotrivă, chiar dacă se întâmplă să fie prieten;pentru că şi propriile lor treburi ei şi le pun la cale rău, din cauza ambiţiei prezente de a fi învingători. (Thucydides)
Când cineva se aliază cu un biruitor în multe lupte, datorită puterii acestuia repede i se supun duşmanii. (Pancatantra)
(Mai bună-i) unirea cu un duşman care face bine, decât cu un prieten care face rău. (Hitopadeca)
Să nu se încheie niciodată alianţă cu unul care s-a depărtat de la adevăr şi dreptate; căci, chiar şi aliat fiind, el se schimbă iute, din cauza lipsei sale de onoare. (Ib.)
Amanare
De cele mai adeseori remediul unei trebi neplăcute este amânarea. (Somadeva)
Ceea ce vrem să facem, s-o facem atunci când vrem; pentru că acest "vrem" se schimbă şi are scăderi şi amânări. (Shakespeare)
Ce nu se-ntâmplă azi, nu se face mâine, şi nici o zi să nu ne scape. (Goethe)
Amar
Oriunde se află dulcele, vei găsi şi amarul.(Petronius)